A fost odată, în pustiu,
Un munte. Brav. Înalt. Şi viu.
Atâţi i-au spus s-o ia din loc.
Dar el a stat. N-a vrut deloc.
Atunci atâţia s-au rugat
Să mişte-o limbă, în rahat,
Şi limba a sărit de-un cot,
Şi –a şi mâncat rahatul, tot…
Morala
Azi, rugăciunea este slută.
Munţii o ştiu – şi nu se mută.
Dar limba – mulţi de s-au rugat –
Mănâncă-aşa uşor – rahat…
5 decembrie 2012
Vulturul – cel plin de foc – Sedea drept cu crucea-n cioc – Vulpea, in presedentie, A strigat: “ O, slava tie! Cat de bine canti, la gloata! Vulturime minunata!” Vulturul deschise pliscul, De a […]
Când oul crud afla lumina Ieşind dintr-un altar cu pene, O curte incanta alene: „La început a fost găina”. Aceeaşi curte – n cântec nou, Văzând cum puiul, dintr-o coajă Ieşea – psalmodia în […]
A ales întreaga junglă – Rege, porcul – dar în loc De trai bun, primi în pungă Mult rahat… şi trai – deloc… Morala Când un porc e preşedinte, Curăţă… şi ia aminte…
Copyright © 2026 | MH Magazine WordPress Theme de MH Themes
Fii primul care comentează