Shalom Tov ! Ati auzit de Joseph Flavius ? A fost un bun rabin care a socotit de cuviinta sa devina istoric. Din aceasta postura oricum a facut mult mai multe servicii evreitatii, afirmatiile sale indraznete s-au dovedit a fi adevarate dupa sute de ani.
Pe numele sau adevarat Joseph ben Mathitiahu, Flavius a scris mult despre distrugerea celui de-Al Doilea Templu ( in anul 72 d. Ch) . Si stiti ce s-a intamplat ? Nu de mult, in urma sapaturilor , arheologii israelieni au gasit dovezi in sprijinul relatarilor lui. Iata cateva afirmatii ale istoricului evreu:
“ Intre timp, soldatii dadusera foc portilor Sanctuarului. Topindu-se, argintul a deschis repede drumul flacarilor spre lemnarie; de-acolo ele s-au raspandit val-vartej, si au cuprins porticurile…In timp ce flacarile ardeau in valvataie, constientizand proportia nenorocirii si a distrugerii, evreii au scos un strigat puternic…In acest moment a fost distrus Templul…In Flacari. “
Josephus Flavius a relatat acest eveniment in “ Istoria razboiului iudeilor impotriva romanilor”, cartea a 6 –a, capitolul 4. In capitolul 9 se spune: “ Deoarece soldatii obosisera dupa un timp sa tot rapuna oameni si foarte multi supravietuitori din randurile iudeilor inca mai ieseau la iveala, Titus a dat ordin sa fie ucisi numai cei inarmati sau cei care opuneau rezistenta…Pe langa categoriile destinate pieirii, soldatii mai ucideau si batranii si nevolnicii …Numarul total al celor care au fost luati prizonieri pe parcursul intregului razboi a fost de 97 000, iar numarul celor care au murit in timpul asediului se ridica la 1,1 milioane.”
Josephus Flavius descrie detaliat distrugerile pe care le-au provocat soldatii romani cand au mers din casa in casa pentru a-i ucide pe locuitorii evrei ai orasului Ierusalim. Istorisirea sa a fost dovedita de sapaturile din vechea cetate a lui David, unde s-a gasit o strada care dateaza din perioada celui de-Al Doilea Templu. Conform arheologilor israelieni Ronny Reich si Eli Shukrun, pelerinii evreii foloseau aceasta strada in primul rand pentru a ajunge la Templu. De aici incepeau urcusul dupa ce se spalau ritualic la mikva (in iazul Siloam). Pana acum arheologii au degajat aproximativ 30 metri de strada , lunga de 600 de metri. Sub aceasta au descoperit un canal colector, cu resturi de oale de bucatarie, vase si monede. Aceste monede provin din perioada revoltei evreilor impotriva romanilor. In plus, arheologii au gasit peste tot urme de acte de violenta, ceea ce dovedeste acuratetea relatarii lui Josephus Flavius. Traseul strazii antice se desfasoara pe sub casele locuitorilor musulmani ai Ierusalimului de astazi. Shukrun a explicat cat de important, din punct de vedere arheologic, ar fi ca strada sa fie scoasa in intregime la lumina. Din acest motiv, Autoritatea Israeliana pentru Antichitati a decis imediat efectuarea de sapaturi sub aceste case, fara a le afecta structura de rezistenta.
Daca arheologii israelieni au gasit dovezi ale veridicitatii relatarilor lui Josephus Flavius, atunci, pentru toti crestinii, se confirma ca Mantuitorul lor a trait, a murit si a inviat in Israel. Istoricii sunt de parere ca Josephus Flavius nu a fost neaparat un prieten al Crestinismului, insa le-a respectat evreilor crestinati drepturile si crezul. Detasat si echidistant de orice secta religioasa a vremii sale (sa nu uitam ca asa a debutat si Crestinismul, ca o religie a unui Rabin din Galileea Neamurilor – Ce predestinare toponimica !), Josephus Flavius a ramas evreul mozaic fidel Torei, Tamudului si Ghemarei. Scrierile sale raman importante documente istorice, care, iata, peste timp, isi dovedesc veridicitatea si consistenta.
Nu-i asa ca istoricii cu intuitie au pana la urma dreptate? Timpul le rezolva pe toate, asa ca e bine sa nu-l irositi pe fleacuri. Folositi –l mai degraba sa faceti lumea din jur cu o picatura mai buna. Fiti binecuvantati, pe curand!
Fii primul care comentează