Vreau…


 

Vreau palma ta să mă cuprindă,

Vreau să mă cânţi, ca pe-o colindă,

Vreau gustul tău, ce l-am ştiut,

Să îl învăţ, de la-nceput –

 

Vreau să cobor în tine, iar,

Ca în fântâni, un fântânar,

Să-ţi gust din umedul  pridvor

 Înfiorarea de izvor –

 

Vreau  taina ta să mă înveţe,

Ca răsăritul, prin fâneţe,

Şi în parfumu-ţi de otavă,

Să-ţi  beau mirabila otravă –

 

Vreau să fim munţi, păduri şi ape,

Tot mai departe, mai aproape,

Vreau  să fim cântec, amândoi,

Privighetorilor din noi –

 

Vreau, sau te vreau, atâta doar,

Să-ţi fiu eternul aurar…

În loc de aurul sărac,

Cu mine însumi – să te-mbrac …

 

Vreau, totdeauna, să mă vrei,

Albină-n floarea mea de tei,

Cu cât îmi bei din viaţa toată,

Cu-atât să fii mai însetată…

 

Şi cine ştie ce mai vrem,

Noi, două sensuri de poem,

Ce-şi lasă locul lor vacant

Perechilor  peste neant…

 

 

2 noiembrie 2012

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns