A apǎrut nr. 1 din acest an al Revistei române de istorie a presei, publicaţie editatǎ de Asociaţia Românǎ de Istorie a Presei (director: Ilie Rad; redactor-şef: Marian Petcu; responsabil de numǎr: Emilia Şercan).
Numǎrul de faţǎ se deschide cu editorialul semnat de conf. univ. dr. Silvia Grossu, de la Universitatea de Stat a Moldovei, care salutǎ cel de-al Al V-lea Congres Internaţional de Istorie a Presei, desfǎşurat în capitala Republicii Moldova, în perioada 27-29 aprilie 2012, marcând şi în acest fel 200 de ani de la rǎpirea Basarabiei de cǎtre Rusia ţaristǎ.
Partea cea mai consistentǎ a numǎrului îl constituie studiile şi eseurile de istorie a presei, semnate de: Bogdan Bucur, Reflectarea realitǎţii sociale rurale din Basarabia, în publicaţiile şcolii sociologice de la Bucureşti; Maria Danilov, Presa basarabeanǎ de expresie rusǎ: între ambiţia imperialǎ şi impasul provincial (cazul revistei “Unirea noastrǎ”, 1901-1911); Leonica Roman, Presa culturalǎ gǎlǎţeanǎ din perioada interbelicǎ; Györffy Gábor, Presa literarǎ maghiarǎ din România. Impunerea metodei realismului socialist în perioada 1946-1949; Marian Petcu, Juriul de onoare, primǎ înstanţa de judecare a jurnaliştilor. Cazul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti; Radu Petrescu, Ziaristica preotului-profesor Ghoerghe Cotenescu; Ilie Rad, Comunicare, manipulare, cenzurǎ. Vizita lui Nicolae Ceuşescu în Australia (aprilie 1988) şi reflectarea ei contradictorie în diverse canale mediatice; Robert Turcescu, Presa scrisǎ, zece ani de moarte lentǎ; Lucian Vasile, Nicoale Batzaria, pǎrintele presei româneşti pentru copii.
La rubrica “Evenimente şi publicaţi”, Marian Petcu scrie despre Istoria unui eşec: Congresul General al Presei din România (Cluj, 1923), iar douǎ publicaţii interbelice beneficiazǎ de o amplǎ tratare: revista Ford (de Mircea Popa) şi Buletinul presei (de Marian Petcu).
Foarte bogat este, şi în acest numǎr, capitolul de recenzii la cǎrţi de jurnalism: I. Maxim Danciu, Punctum saliens. Despre actualitatea unor permanențe. Prefață de Ovidiu Pecican, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011 (Viorel NISTOR); Andrei Dumbrăveanu (coord.), Jurnalismul politic între corectitudine și partizanat, CEP, USM, Chișinău, 2011(Aurelia PERU-BĂLAN);
Dan Ionescu, Catalogul presei din Oltenia. De la începuturi până în prezent.
[Prefaţǎ de Crişu Dascǎlu], Editura David Press Print, Timişoara, 2011 (Dumitru VLĂDUŢ); Gelu Neamţu, Procese politice de presă antiromâneşti din epoca dualismului austro-ungar. 1868-1890. Alte studii de istoria presei. Vol. I. Editura
Societăţii Culturale “Pro Maramureş”, “Dragoş Vodă”, Cluj-Napoca, 2004; Gelu Neamţu, George Bariţiu, gazetele şi procesele sale politice, Editura “Argonaut”, Cluj-Napoca, 2011 (Stelian MÂNDRUŢ); Ilie Rad, Cenzura în România, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012 (Gelu TEAMPĂU); Adrian Niculescu, Pruncul român (Xenia NEGREA); Ion Zainea, Istoriografia română şi cenzura comunistă (1966-1977), Editura Universităţii din Oradea, 2010 (Mihai DRECIN).
La rubrica intitulatǎ “Cǎrţile membrilor ARIP”, sunt recenzate lucrǎri semnate de Georgeta Adam, Imaginarul poeziei feminine. O secţiune de aur, Editura Niculescu, Bucureşti, 2010 (Marina ROMAN); Cseke Péter, Védjegyek. Íróportrék – ellenfényben [Personalități marcante. Portrete de scriitori], Kriterion, Cluj-Napoca, 2011 (GYŐRFFY Gábor); Mircea Popa, Deschideri. De la clasici la contemporani, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2011 (Vistian GOIA); Ilie Rad, Un ardelean la Bucureşti, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011 (Mircea POPA);
Continuându-şi serialul portretelor de jurnalişti şi publicişti, Constantin Cubleşan propune un nou profil: Un gazetar socialist militant: Constantin Mille (1861-1927).
Rubrica „Din viaţa sociaţiei” cuprinde lista membrilor ARIP, în funcţie de anul înscrierii în asociaţie (şi care au cotizaţia achitatǎ la zi), precum şi lista Premiilor UZP, acordate în anul 2011 (între premiaţi numǎrându-se şi doi membri ai ARIP).
Imaginea de pe coperta acestui numǎr îi înfǎţişeazǎ pe redactorii ziarului Cuvânt moldovenesc din Chişinǎu (1917).
Cunoscând aceastǎ revistǎ, Doamna Ana Blandiana spunea într-un e-mail: „În ceea ce priveşte studiile de istorie a presei şi de jurnalism, acestea au reprezentat pentru mine o descoperire – nu ştiam cǎ se poate lucra cu atâta seriozitate în acest domeniu”.
Fii primul care comentează