Naţional / În 82% din gospodăriile din România se folosesc servicii de telefonie mobilă

 

Studii de piaţă privind evoluţia principalilor indicatori din sectorul comunicaţiilor electronice în cazul serviciilor de telefonie fixă, telefonie mobilă, acces la internet la puncte fixe şi mobile, precum şi servicii de retransmisie a serviciilor de programe de televiziune în cazul utilizatorilor finali persoane fizice şi persoane juridice

În perioada martie – aprilie 2010, The Gallup Organization Romania a realizat, la cererea ANCOM, o cercetare care a vizat piaţa serviciilor de comunicaţii electronice, având ca ţintă atât segmentul populaţie, cât şi cel de persoane juridice. Principalul obiectiv al acestui studiu a constat în identificarea comportamentului de consum şi evidenţierea caracteristicilor cererii de servicii de comunicaţii electronice: telefonie fixă şi mobilă, acces la internet şi servicii de retransmisie a programelor TV.

Servicii de telefonie fixă

Utilizatori finali – persoane fizice

În România aproximativ 6 gospodării din 10 au instalată (cel puţin) o linie telefonică fixă. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă este semnificativ mai mare în mediul urban (72%) comparativ cu mediul rural (47%).

Beneficiind de o poziţie de monopol până în 2003, Romtelecom este în continuare lider pe piaţa serviciilor de telefonie fixă din România. 66% din gospodăriile în care se utilizează servicii de telefonie fixă prin linie de acces folosesc un abonament de la Romtelecom. Principalul competitor al Romtelecom este RCS&RDS, care în cei 7 ani de la liberalizarea pieţei a ajuns la 33% în timp ce UPC a ajuns la 4% (există respondenţi care utilizează servicii de telefonie fixă de la mai mulţi furnizori).

95% din abonaţii RCS&RDS, 89% din abonaţii UPC şi 37% din abonaţii Romtelecom au menţionat că serviciile de telefonie fixă de care beneficiază de la aceşti furnizori sunt parte a unui pachet de servicii.

44% din respondenţi afirmă că în zona în care locuiesc există un singur furnizor de servicii de telefonie fixă, în timp ce 56% afirmă că au alternativă, respectiv că există doi sau mai mulţi furnizori. Există o mare diferenţă între locuitorii din mediul urban şi cei din mediul rural în ceea ce priveşte posibilităţile pe care aceştia le au de a-şi alege furnizorul. Astfel, în mediul urban 69% din respondenţi cunosc faptul că există cel puţin doi furnizori care oferă servicii de telefonie fixă în zona în care locuiesc, în timp ce doar 25% din locuitorii din mediul rural afirmă acelaşi lucru.

54% din utilizatorii de servicii de telefonie fixă consideră că ştiu cât au nevoie sau chiar mai mult referitor la serviciile oferite de propriul furnizor, iar 25% afirmă acelaşi lucru despre serviciile altor furnizori. În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a tarifelor practicate de propriul furnizor de telefonie fixă, acesta este foarte scăzut. De exemplu, doar 21% din respondenţi afirmă că ştiu care este costul unui apel de un minut în aceeaşi reţea de telefonie fixă şi 19% cunosc costul unui apel de un minut către alte reţele fixe.

76% din utilizatorii serviciilor de telefonie fixă folosesc, de asemenea, servicii de telefonie mobilă (81% în mediul urban şi 63% în mediul rural). Dintre aceştia cei mai mulţi (56%) folosesc alternativ telefonul fix şi cel mobil atunci când efectuează apeluri de acasă, în funcţie de destinaţia apelată. 32% afirmă că folosesc în principal telefonul mobil pentru a efectua apeluri de acasă, în timp ce 9% afirmă că folosesc în principal telefonul fix.

Suma medie cheltuită în ultima lună cu serviciile de telefonie fixă pe bază de abonament este de 42,8 RON.

Două treimi din persoanele care locuiesc în gospodării unde nu există o linie de acces instalată afirmă că nu au nevoie de un telefon fix în gospodărie. De altfel, 69% din respondenţii din gospodăriile în care nu există un post telefonic fix folosesc servicii de telefonie mobilă.

Utilizatori finali – persoane juridice

Nivelul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă prin linii de acces (inclusiv de tip office-zone / office-pack de la furnizorii de telefonie mobilă) este de 94%.

Romtelecom este principalul furnizor de servicii de telefonie fixă – 87% din companii şi instituţii folosesc serviciile Romtelecom (în 70% din cazuri Romtelecom este unicul furnizor, în 17% este utilizat împreună cu un alt furnizor). RCS&RDS oferă servicii de telefonie fixă în 21% din companii şi instituţii (cu o prezenţă mai bună pe segmentul companiilor mari, cu peste 250 de angajaţi – 31%). 4% din companii folosesc servicii de telefonie fixă de la Vodafone, 3% de la UPC, 1% de la Orange şi 2% de la un alt furnizor.

46% din abonamentele de telefonie fixă sunt parte a unui pachet cu o singură factură, nedefalcată pe servicii, 16% sunt parte a unui pachet pentru care se primesc facturi diferite pentru fiecare serviciu, 5% sunt parte a unui pachet dar respondenţii nu au putut preciza dacă primesc o singură factură sau mai multe, în timp ce 30% nu sunt parte a unui pachet.

Suma medie cheltuită în ultima lună cu serviciile de telefonie fixă în companii şi instituţii este de 331 RON.

În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a tarifelor practicate de propriul furnizor de telefonie fixă, acesta este foarte scăzut. De exemplu, doar 5% din respondenţi afirmă că ştiu care este costul unui apel de un minut în aceeaşi reţea de telefonie fixă, iar 4% cunosc care este costul unui apel de un minut către alte reţele fixe.

38% din persoanele intervievate afirmă că în momentul când au achiziţionat ultima dată un serviciu de telefonie fixă în compania/instituţia în care lucrează au avut de ales între mai multe oferte şi furnizori, în timp ce 57% spun că au avut o singură variantă la dispoziţie (5% nu ştiu). Ponderea celor care au avut de ales între mai multe oferte este semnificativ mai mare în companiile cu 250+ angajaţi (65%).

În general, persoanele intervievate se declară mulţumite de serviciile de telefonie fixă prin linie de acces de care beneficiază în companie/instituţie. Satisfacţia medie, calculată pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă deloc mulţumit iar 5 înseamnă foarte mulţumit, este 3,98, diferenţele între furnizori fiind nesemnificative.

Atunci când angajaţii se află la birou şi au la dispoziţie atât un telefon fix cât şi un telefon mobil, 20% din persoanele intervievate afirmă că pentru a efectua un apel se foloseşte în principal telefonul fix, 28% că în principal se foloseşte telefonul mobil (cu abonament), iar 49% că se folose?te alternativ telefonul mobil sau telefonul fix în funcţie de destinaţia apelată.

Există 2 factori importanţi care determină alegerea tipului de telefonie utilizat pentru efectuarea unui apel de la locul de muncă: destinaţia (reţeaua apelată) şi calitatea convorbirii (lipsa întreruperilor) – acestea sunt importante sau foarte importante pentru cel puţin 70% din persoanele intervievate.

În 57% din companii şi instituţii nu există niciun fel de restricţie sau recomandare privind utilizarea telefoanelor fixe, în 25% există recomandări, iar 16% aplică restricţii de utilizare a acestor servicii. Principalele tipuri de restricţii se referă la apelurile internaţionale şi la cele realizate către reţelele de telefonie mobilă (altele decât reţeaua mobilă a furnizorului de telefonie fixă) şi vizează în primul rând angajaţii fără funcţie de conducere.

Servicii de telefonie mobilă

Utilizatori finali – persoane fizice

În 82% din gospodăriile din România se folosesc servicii de telefonie mobilă, indiferent că este vorba de servicii cu abonament sau de cartele preplătite (exclusiv serviciile plătite total sau parţial de companii sau alte instituţii). Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă este semnificativ mai mare în mediul urban (89%), comparativ cu mediul rural (73%). La nivel individual, 77% din românii cu vârsta de 16 ani sau peste folosesc un telefon mobil (care nu este plătit de o companie sau instituţie).

În funcţie de tipul de serviciu utilizat, piaţa serviciilor de telefonie mobilă se poate structura astfel: 48% din utilizatori folosesc doar servicii pe bază de abonament, 40% doar cartele preplătite, iar 12% folosesc atât abonamente cât şi cartele. Orange este lider pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă, jumătate din utilizatori folosind cel puţin o cartelă SIM de la Orange. 35% utilizează servicii de telefonie mobilă de la Vodafone, 25% de la Cosmote, 9% de la RDS şi 1% de la Zapp. 78% din utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă folosesc serviciile unui singur furnizor, 18% au doi furnizori, iar 4% au trei sau mai mulţi furnizori.

12% din abonamentele de telefonie mobilă sunt parte a unui pachet cu o singură factură, nedefalcată pe servicii, 5% sunt parte a unui pachet pentru care se primesc facturi diferite pentru fiecare serviciu, 4% sunt parte a unui pachet dar respondenţii nu au putut preciza dacă primesc o singură factură sau mai multe, în timp ce 75% nu sunt parte a unui pachet .

În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a tarifelor practicate de propriul furnizor de telefonie mobilă, acesta este foarte scăzut. De exemplu, din utilizatorii de abonamente, doar 21% din respondenţi afirmă că ştiu care este costul unui apel de un minut în aceeaşi reţea de telefonie mobilă, 18% cunosc costul unui apel de un minut către alte reţele mobile şi 10% cunosc costul unui apel de un minut către o reţea de telefonie fixă, alta decât cea deţinută (dacă este cazul) de operatorul de telefonie mobilă.

În afară de utilizarea tradiţională a telefonului mobil (pentru a efectua şi primi apeluri şi mesaje scrise), 13% din persoanele intervievate utilizează telefonul mobil pentru a trimite MMS-uri, 6% pentru a naviga pe internet direct de pe telefonul mobil şi 4% pentru a efectua transmisiuni de date sau apeluri video.

Din utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă, 59% au instalată şi o linie fixă de acces în gospodărie, iar 52% utilizează această linie fixă.

Suma medie cheltuită într-o lună obişnuită pentru serviciile de telefonie mobilă folosite personal este de 50 RON. Luând în calcul faptul că unele persoane folosesc mai multe servicii, am calculat şi suma medie cheltuită pentru un SIM – aceasta este de 40 RON. Dacă defalcăm cheltuielile pe tip de serviciu folosit, rezultă că în medie o persoană plăteşte lunar 52 RON pentru un abonament de telefonie mobilă şi 29 RON pentru o cartelă preplătită.

Trei sferturi din utilizatorii de servicii de telefonie mobilă au auzit de posibilitatea portării numărului de telefon în cazul schimbării furnizorului.

Cei mai mulţi utilizatori de telefonie mobilă consideră că serviciile de telefonie mobilă reprezintă în prezent o alternativă la telefonia fixă în ceea ce priveşte serviciile de voce, în timp ce în ceea ce priveşte accesarea serviciilor de acces la internet în bandă largă de acasă îmbunătăţirea vitezelor şi a acoperirii ar conduce, de asemenea, la înlocuirea serviciilor fixe cu cele mobile.

În medie, durata de utilizare a unui terminal mobil este de 3 ani.

Aproximativ două treimi din non-utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă afirmă că nu au nevoie de astfel de servicii. 12% invocă faptul că utilizarea acestor servicii este prea scumpă, iar 11% consideră prea mari costurile iniţiale de achiziţie. 55% din non-utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă au o linie telefonică fixă instalată în gospodărie pe care o folosesc.

Utilizatori finali – persoane juridice

În 95% din companiile şi instituţiile din România se utilizează servicii de telefonie mobilă. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă este mai mic în instituţiile publice (85%), fiind de 94% în companiile cu cifra de afaceri sub 100.000 Euro, ajungând la 100% în companiile cu cifra de afaceri peste 5 mil. de Euro.

În 96% din companiile şi instituţiile în care se utilizează servicii de telefonie mobilă se folosesc abonamente alocate angajaţilor, în 6% se folosesc cartele preplătite, iar în 2% se folosesc abonamente în interfeţe de tip Premicell.

Vodafone este lider pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă pentru companii – 61% din companiile şi instituţiile în care se utilizează astfel de servicii au ca furnizor Vodafone, 46% folosesc telefonie mobilă de la Orange, 12% de la Cosmote, 5% de la RCS&RDS, 3% de la Zapp. 76% din companiile şi instituţiile în care se utilizează servicii de telefonie mobilă folosesc serviciile unui singur furnizor, 21% au doi furnizori şi 3% au trei sau mai mulţi furnizori. Calculând cotele de piaţă ale principalilor furnizori pe baza numărului de SIM-uri utilizate în companii şi instituţii, rezultă că Vodafone are 52% din piaţă, Orange 38%, Cosmote 6% iar RCS&RDS şi Zapp câte 2%.

În 22% din companii şi instituţii serviciile de telefonie mobilă sunt parte a unui pachet cu o singură factură, nedefalcată pe servicii, 7% sunt parte a unui pachet pentru care se primesc facturi diferite pentru fiecare serviciu, 1% sunt parte a unui pachet dar respondenţii nu au putut preciza dacă primesc o singură factură sau mai multe, în timp ce 67% nu sunt parte a unui pachet.

Principalele surse de informare privind serviciile de telefonie mobilă sunt internetul (site-urile web ale furnizorilor) – menţionat de 59% din respondenţi şi contactul direct cu furnizorii (54%).

În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a tarifelor practicate de propriul furnizor de telefonie mobilă, acesta este foarte scăzut. De exemplu, în companiile şi instituţiile în care se utilizează telefonie mobilă pe bază de abonamente, doar 22% din respondenţi afirmă că ştiu care este costul unui apel de un minut în aceeaşi reţea de telefonie mobilă, 20% cunosc costul unui apel de un minut către alte reţele mobile şi 14% cunosc costul unui apel de un minut către o reţea de telefonie fixă, alta decât cea deţinută (dacă este cazul) de operatorul de telefonie mobilă. Procente ceva mai mari întâlnim în rândul companiilor/instituţiilor în care se utilizează cartele preplătite: 29% din respondenţi afirmă că ştiu care este costul unui apel de un minut în aceeaşi reţea de telefonie mobilă iar 26% cunosc costul unui apel de un minut către alte reţele mobile.

În afară de utilizarea tradiţională a telefonului mobil pentru servicii de voce şi mesaje scurte (SMS), în 24% din companii/instituţii se utilizează telefonia mobilă pentru a naviga pe internet direct de pe telefonul mobil, în 19% pentru a trimite MMS-uri şi 10% pentru a efectua transmisiuni de date sau apeluri video.

Referitor la modul în care se efectuează apeluri de către angaja?i atunci când ace?tia se află la birou, în 37% din companii/instituţii se folosesc în principal telefoane mobile cu abonament pentru a efectua apeluri de la birou, în 36% se folose?te alternativ telefonul mobil sau telefonul fix în funcţie de destinaţia apelata iar în 16% se folose?te în principal telefonul fix pentru a efectua apeluri de la birou.

72% din angajaţii din companiile şi instituţiile din România în care se utilizează servicii de telefonie mobilă au acces la aceste servicii la locul de muncă. În 44% din companii şi instituţii nu există niciun fel de restricţie sau recomandare privind utilizarea telefoanelor mobile, în 31% există recomandări iar 22% aplică restricţii de utilizare a acestor servicii. În 37% din companii/instituţii, persoanele care au restricţii pentru anumite apeluri de pe telefoanele mobile pot folosi telefoanele fixe pentru a efectua aceste apeluri. În 56% din companiile/instituţiile care au impus restricţii respondenţii afirmă că nu se pot folosi alte mijloace de comunicare pentru a efectua tipurile de apeluri restricţionate.

Suma medie cheltuită în ultima lună cu serviciile de telefonie mobilă în companii şi instituţii este de 678 RON.

Acoperirea în teritoriu a reţelei, tarifele pentru abonamente, şi tarifele pentru apeluri în aceeaşi reţea mobilă şi către alte reţele mobile sunt criteriile cele mai importante luate în considerare atunci când se achiziţionează un serviciu de telefonie mobilă – între 74% şi 81% din reprezentanţii companiilor afirmă că aceste criterii sunt importante sau foarte importante.

28% din persoanele intervievate au afirmat că în compania/instituţia unde lucrează s-a luat în considerare renunţarea la un furnizor de telefonie mobilă în ultimele 12 luni, dar până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat. Principala barieră în schimbarea furnizorului de servicii de telefonie mobilă este costul rezilierii prezentului contract – motiv invocat de 29% din aceste persoane.

94% din persoanele intervievate din companiile/instituţiile în care se utilizează servicii de telefonie mobilă au auzit de posibilitatea portării numărului de telefon în cazul schimbării furnizorului.

În medie, durata de utilizare a unui terminal mobil în companii şi instituţii este de 19 luni.

În aproximativ jumătate din companiile şi instituţiile în care nu se utilizează servicii de telefonie mobilă, persoanele intervievate afirmă că nu există o nevoie pentru astfel de servicii. 14% consideră prea mari costurile iniţiale de achiziţie, 8% invocă costurile prea mari de utilizare iar 7% afirmă că angajaţii folosesc telefoanele mobile personale.

Servicii de acces la internet

Utilizatori finali – persoane fizice

Dotarea gospodăriilor româneşti cu calculatoare continuă să rămână deficitară: în 48% din totalul acestora nu există calculator, iar în 40% dintre acestea există în dotare un desktop PC. Mobilitatea nu constituie un element de referinţă pentru dotarea gospodăriilor româneşti: numai 12% dintre acestea deţin un laptop/minilaptop, în 7% coexistând sisteme desktop şi laptop-uri/minilaptop-uri.

Aproape jumătate dintre respondenţi (47%) nu au utilizat niciodată internetul, în timp ce majoritatea consistentă a celor care au utilizat internetul au făcut-o recent, în ultimele trei luni (47%).

Principala locaţie de accesare a internetului este acasă (42%), locul de muncă sau şcoala (16%) reprezentând locaţia secundară menţionată de către respondenţi. Telefonul mobil/laptopul şi internet café-urile constituie modalităţi periferice de accesare a internetului (3%), fiind, surprinzător, plasate semnificativ în urma prietenilor şi cunoştinţelor.

Majoritatea gospodăriilor române?ti (56%) nu dispune de acces la internet, în timp ce, dintre cele care beneficiază de acces, cele mai multe (39%) folosesc reţeaua de telefonie fixă. Utilizarea accesului mobil (2%) şi a accesului combinat, fix-mobil (3%), ocupă poziţii de nişă din acest punct de vedere.

Principalii furnizori de internet pentru conexiunile fixe sunt RCS & RDS (45%), Clicknet-Romtelecom (24%) şi UPC (12%), în timp ce conexiunile mobile sunt furnizate preponderent de Orange (45%), Vodafone (33%), Zapp (6%) şi RCS & RDS (5%).

41% din abonamentele la internet sunt parte a unui pachet cu o singură factură, nedefalcată pe servicii, 20% sunt parte a unui pachet pentru care se primesc facturi diferite pentru fiecare serviciu, 8% sunt parte a unui pachet dar respondenţii nu au putut preciza dacă primesc o singură factură sau mai multe, în timp ce 29% nu sunt parte a unui pachet.

Aproape jumătate dintre respondenţi nu au putut indica viteza maximă de transfer a conexiunilor fixe de acces la internet utilizate în gospodăriile lor. Pentru 42% dintre gospodăriile ai căror respondenţi au indicat viteza maximă de transfer, aceasta cuprinsă între 1 şi 5 Mbps, în timp ce pentru alte 31%, viteza menţionată a fost între 5 şi 15 Mbps.

Valoarea medie a unei facturi lunare pentru accesul la internet prin conexiune fixă este de 40,90 lei, aceasta fluctuând, în funcţie de tipul de conexiune, între 37,40 şi 51,90 lei (inclusiv TVA).

Accesul la internet prin intermediul conexiunilor mobile este realizată preponderent de pe laptop (42%) şi desktop PC (31%), în timp ce accesul de pe telefonul mobil este realizat într-un sfert dintre gospodăriile cu acces mobil la internet.

40 de lei (inclusiv TVA) pare să fie valoarea mediană a facturii plătite într-o lună obişnuită de către gospodăriile cu acces mobil la internet: 18% dintre acestea plătesc lunar între 31-40 RON, iar 20% între 41-50 RON. Valoarea medie a facturii lunare este de 42,40 lei (inclusiv TVA). Facturile lunare tind să fie mai mari în cazul conexiunilor mobile prin card/USB, ajungând la 46,70 lei, respectiv tind să scadă în cazul conexiunilor prin telefonul mobil, la 35,60 lei (inclusiv TVA).

Majoritatea respondenţilor care locuiesc în mediul urban (57%) au la dispoziţie cel puţin doi furnizori care oferă servicii de acces la internet la puncte fixe. În schimb, majoritatea respondenţilor care locuiesc în mediul rural (54%) au la dispoziţie un singur furnizor de servicii de acces la internet la puncte fixe.

Majoritatea respondenţilor (50%) cunoaşte exact cât are nevoie despre tarifele furnizorilor proprii de servicii de acces la internet, în timp ce aproape o treime cunoaşte puţin sau foarte puţin faţă de cât ar avea nevoie despre acestea. În schimb, majoritatea respondenţilor (54%) cunoaşte puţin sau foarte puţin faţă de cât ar avea nevoie despre tarifele altor furnizori de servicii de acces la internet.

Per total, jumătate dintre respondenţi (49%) accesează internetul mai mult de 10 de ore pe săptămână, însă doar mai puţin de un sfert (22%) dintre utilizatorii de servicii de acces mobil la internet navighează mai mult de 10 ore săptămânal.

60% dintre respondenţi au primit, în ultimele 3 luni, e-mailuri de la adrese necunoscute sau cel puţin un mesaj nedorit (spam) pe care ar fi preferat să nu le primească.

Un sfert dintre respondenţi ar fi dispuşi să înlocuiască o conexiune fixă cu una mobilă la internet dacă aceasta din urmă ar oferi aceeaşi funcţionalitate sau aceleaşi caracteristici în timp ce 21% dintre aceştia ar decide înlocuirea dacă ar dispune de un terminal (telefon mobil, smartphone, laptop sau minilaptop) care să le asigure necesităţile de utilizare a internetului. Jumătate dintre respondenţi (50%) consideră că o conexiune de acces la internet la puncte mobile poate fi un înlocuitor pentru o conexiune de acces la internet la puncte fixe doar în anumite situaţii (de exemplu, când călătoresc sau când nu pot avea acces la internet la puncte fixe).

Principalul motiv pentru care nu sunt folosite serviciile de acces la internet în gospodărie este lipsa nevoii (64%). Alte motive menţionate de către un număr semnificativ mai mic de respondenţi sunt utilizarea prea scumpă a serviciului (9%) sau costurile de instalare prea mari (6%).

Utilizatori finali – persoane juridice

În doar 1% dintre companii şi instituţii nu există calculatoare. În 65% dintre companii este utilizată o reţea internă de tip LAN, indiferent dacă este prin cablu/fir sau fără fir (wireless).

În 94% dintre companii se folosesc servicii de acces la internet plătite de firmă, indiferent dacă este vorba de internet la puncte fixe (prin cablu, radio etc.) sau la puncte mobile (prin telefonul mobil, card/USB, etc.).

50% dintre serviciile de acces la internet sunt parte a unui pachet cu o singură factură, nedefalcată pe servicii, 18% sunt parte a unui pachet pentru care se primesc facturi diferite pentru fiecare serviciu, 3% sunt parte a unui pachet dar respondenţii nu au putut preciza dacă primesc o singură factură sau mai multe, în timp ce 27% nu sunt parte a unui pachet.

Majoritatea covârşitoare (94%) a companiilor şi instituţiilor folosesc conexiuni internet la puncte fixe, conexiunile DSL (51%) şi cele prin fibră optică (31%) fiind cele mai folosite în acest scop. Puţin peste un sfert (27%) dintre companii şi instituţii folosesc conexiuni internet la puncte mobile, aproape trei sferturi dintre acestea utilizând accesul prin card/USB.

Romtelecom/Clicknet (59%) este principalul furnizor de servicii de acces la internet prin conexiuni la puncte fixe în companii şi instituţii, fiind urmat la mare distanţă de RCS & RDS (26%). Vodafone (53%) este principalul furnizor de servicii de acces la internet prin conexiuni la puncte mobile în companii şi instituţii, fiind urmat la o distanţă semnificativă de Orange (37%).

Majoritatea companiilor şi instituţiilor (75%) are garantată o viteză minimă de transfer pentru accesul la internet prin conexiuni la puncte fixe. Majoritatea respondenţilor din cadrul companiilor şi instituţiilor (59%) a indicat o viteză maximă de transfer specifică accesului internet la puncte fixe, aceasta fiind cuprinsă între 5 şi 15 Mbps (36%) sau între 1 şi 5 Mbps (32%).

Majoritatea respondenţilor din cadrul companiilor şi instituţiilor (62%) a indicat o valoare medie a cheltuielilor lunare cu accesul internet la puncte fixe, aceasta fiind de circa 327 lei (inclusiv TVA).

Laptopul este utilizat în cele mai multe (70%) dintre companii şi instituţii pentru accesul mobil la internet.

Puţin peste o treime (38%) dintre respondenţi au indicat o valoare medie a cheltuielilor lunare cu conexiunile internet la puncte mobile. În 63% dintre companii şi instituţii, această valoare este mai mică de 100 de lei (inclusiv TVA).

Ponderea angajaţilor fără funcţie de conducere, din totalul angajaţilor din companii, cu acces nerestricţionat la internet este de 51%. Principalele tipuri de restricţii în accesul la internet al angajaţilor fără funcţie de conducere practicate în companii şi instituţii se referă la accesarea limitată a anumitor tipuri de site-uri (22%) sau tipuri de servicii (16%), limitarea traficului sau a numărului de ore (14%) şi folosirea unui anumit interval orar pentru accesare (11%). Ponderea angajaţilor cu funcţie de conducere, din totalul angajaţilor din companii, cu acces nerestricţionat la internet este de 76%.

Cele mai multe dintre companii şi instituţii (51%) au avut de ales între mai multe oferte atunci când au ales ultima dată furnizorul sau serviciul de acces la internet, fix sau mobil.

Cele mai importante criterii considerate de către companii şi instituţii în alegerea unui serviciu de acces la internet sunt preţul abonamentului (74%), calitatea serviciilor de asistenţă tehnică şi durata intervenţiei în cazul problemelor tehnice (72%), timpul de aşteptare pentru instalare (71%), viteza de transfer maximă/lărgimea de bandă (71%) şi viteza reală de transfer şi nu cea stipulată în contract (70%).

38% dintre companiile sau instituţiile în care se intenţionează achiziţionarea unei noi conexiuni de acces la internet vizează conexiuni simetrice, în timp ce 28% vizează conexiuni asimetrice.

Aproape două treimi dintre respondenţi (63%) consideră că o conexiune de acces la internet la puncte mobile poate fi un înlocuitor pentru o conexiune de acces la internet la puncte fixe doar în anumite situaţii (de exemplu, când călătoresc sau când nu pot avea acces la internet la puncte fixe). Cele mai multe dintre companii sau instituţii (50%) nu ar fi dispuse să înlocuiască o conexiune de acces internet prin puncte fixe cu una de acces la puncte mobile, dar 24% ar considera această opţiune dacă accesul mobil ar oferi aceeaşi funcţionalitate sau aceleaşi caracteristici ca o conexiune la puncte fixe.

Servicii de retransmisie a programelor audiovizuale

Utilizatori finali – persoane fizice

92% din gospodăriile din România folosesc servicii de retransmisie a programelor TV pentru care plătesc un abonament lunar. În 5% din gospodării se recepţionează programe de televiziune prin intermediul unei antene (terestră sau satelit) pentru care nu se plăteşte abonament la vreun furnizor, în timp ce 3% din gospodării nu folosesc deloc astfel de servicii. Gradul de penetrare a serviciilor de retransmisie a programelor TV cu abonament este mai mare în mediul urban (95%) decât în mediul rural (88%).

Principalul tip de suport de recepţionare a programelor TV îl reprezintă cablul TV. 68% din gospodăriile în care se utilizează servicii de recepţionare a programelor TV primesc aceste servicii prin cablu TV, 31% prin satelit cu abonament (DTH – direct-to-home), 3% utilizează o antenă terestră, iar 1% o antenă satelit proprie, fără abonament. Televiziunea prin cablu are o utilizare semnificativ mai mare în mediul urban (în 84% din gospodăriile în care se recepţionează programe TV) decât în mediul rural (46%), în timp ce televiziunea prin sistem DTH este utilizată preponderent în mediu rural.

85% din persoanele intervievate cunosc faptul că în zona în care locuiesc există furnizori de televiziune prin cablu de la care ar putea achiziţiona astfel de servicii (40% ştiu un singur furnizor disponibil, 25% ştiu doi sau mai mulţi, iar 20% afirmă că ştiu dar nu pot preciza câţi). 52% din respondenţi cunosc faptul că în zona în care locuiesc există furnizori de televiziune prin sistem DTH (15% ştiu un singur furnizor disponibil, 22% ştiu doi sau mai mulţi, iar 15% afirmă că ştiu dar nu pot preciza câţi).

Dintre utilizatorii de televiziune prin cablu, 32% cunosc faptul că ar putea schimba tipul de suport cu un sistem DTH (în sensul că există astfel de furnizori disponibili în zona în care locuiesc respondenţii). Dintre utilizatorii de televiziune DTH, 58% cunosc faptul că ar putea utiliza servicii de televiziune prin cablu (respondenţii ştiu că există furnizori disponibili de televiziune prin cablu în zona în care locuiesc). Dintre utilizatorii de servicii de televiziune fără abonament, 53% cunosc faptul că ar putea achiziţiona servicii de televiziune prin cablu iar 31% că ar putea apela la servicii de televiziune DTH.

42% din gospodării în care se utilizează servicii de recepţionare a programelor TV cu abonament primesc aceste servicii de la RCS&RDS. Urmează, aproape la egalitate, UPC (16%) şi Romtelecom – Dolce (15%).

Cea mai mare parte a utilizatorilor de servicii de recepţie a programelor TV (81%) au achiziţionat doar un pachet standard de programe de la furnizorul lor. Doar 13% din respondenţi afirmă că beneficiază şi de un pachet extra pe lângă pachetul de bază, iar 6% nu ştiu sau nu răspund.

58% din utilizatori afirmă că ştiu cât au nevoie sau chiar mai mult referitor la tarifele practicate de propriul furnizor, iar 24% afirmă acelaşi lucru despre tarifele altor furnizori.

74% din respondenţi se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de tarifele percepute, 71% de raportul calitate/preţ, 73% de calitatea serviciilor, 77% de numărul canalelor TV şi 65% de calitatea serviciului de relaţii cu clienţii.

Suma medie cheltuită în ultima lună de o gospodărie pentru serviciile de recepţionare a programelor TV pe bază de abonament este de 26,9 RON. În funcţie de suportul de recepţionare, gospodăriile în care se utilizează exclusiv televiziune prin cablu plătesc în medie 26,3 RON, în timp ce gospodăriile în care se utilizează exclusiv servicii DTH plătesc în medie 27,9 RON.

Preţul abonamentului şi numărul şi varietatea programelor TV sunt principalele criterii luate în considerare atunci când se achiziţionează servicii de retransmisie a programelor TV. Trebuie menţionat şi faptul că 41% din persoanele intervievate afirmă că nu au avut alternativă atunci când au ales serviciul utilizat din cauză că în zona în care locuiesc era un singur furnizor disponibil.

Pachete de servicii

Utilizatori finali – persoane fizice

În 43% din gospodăriile din România se folosesc cel puţin două servicii de comunicaţii electronice diferite (telefonie fixă, telefonie mobilă, servicii de acces la internet, servicii de retransmisie a programelor TV) de la acelaşi furnizor. 45% din gospodării folosesc mai multe servicii de comunicaţii electronice, dar fiecare este oferit de un alt furnizor, iar 9% din gospodării folosesc un singur tip de serviciu sau niciunul (3% din persoane nu au ştiut sau au refuzat să răspundă). Ponderea gospodăriilor în care se utilizează mai multe servicii de la un furnizor este semnificativ mai mare în mediul urban (57%) faţă de mediul rural (27%). În 32% din gospodării se folosesc mai multe servicii de la un furnizor sub forma unui pachet pentru care primesc o singură factură, cu preţuri nedefalcate pe servicii, în timp ce în 8% din gospodării serviciile folosite de la acelaşi furnizor au facturi diferite.

RCS&RDS este principalul furnizor de pachete de servicii: jumătate din gospodăriile care folosesc mai multe servicii de la un furnizor primesc aceste servicii de la RCS&RDS, 35% de la Romtelecom şi 8% de la UPC.

În gospodăriile în care se folosesc cel puţin două servicii de comunicaţie de la acelaşi furnizor, cele mai frecvente combinaţii de servicii sunt: telefonie fixă + internet fix + servicii TV (23%), telefonie fixă + servicii TV (20%), telefonie fixă + telefonie mobilă + internet fix + servicii TV (18%), telefonie fixă + internet fix (16%) şi internet fix + servicii TV (11%).

Principalul motiv al utilizării serviciilor de telefonie fixă într-un pachet de servicii îl reprezintă costul total mai mic al pachetului, comparativ cu situaţia în care aceste servicii ar fi fost achiziţionate de la furnizori diferiţi. Un alt beneficiu important este dat de uşurinţa utilizării (serviciile sunt mai uşor de contractat, de instalat, de plătit, de urmărit costurile). Un sfert din utilizatorii serviciilor de telefonie fixă afirmă că aceste servicii le-au fost oferite ca parte a unui pachet.

Utilizatori finali – persoane juridice

72% din companiile şi instituţiile din România folosesc (cel puţin) un pachet de servicii sau o soluţie integrată care include cel puţin două servicii de comunicaţii electronice diferite (telefonie fixă, telefonie mobilă, servicii de acces la internet, servicii de transmisiuni de date, servicii de retransmisie a programelor TV) de la acelaşi furnizor. În funcţie de tipul de facturare, 65% din companii şi instituţii folosesc un pachet sau o soluţie integrată pentru care primesc o singură factură, cu preţuri nedefalcate pe servicii, în timp ce în 22% din companii şi instituţii serviciile folosite de la acelaşi furnizor au facturi diferite.

În companiile/instituţiile în care se foloseşte un pachet de servicii, cel mai des acesta include servicii de telefonie fixă şi internet fix (49% din cazuri). Alte pachete cu un grad important de utilizare sunt: telefonie mobilă + internet mobil (13%), telefonie fixă + internet fix + servicii TV (8%) şi telefonie fixă + telefonie mobilă + internet fix (7%).

Principalul motiv al achiziţionării serviciilor de comunicaţii într-un pachet îl reprezintă costul total mai mic decât în cazul în care serviciile ar fi fost achiziţionate separat – aspect menţionat de 58% din reprezentanţii companiilor şi instituţiilor în care se folosesc pachete de servicii. Alte motive sunt uşurinţa utilizării, a contractării, precum şi un control mai uşor al costurilor (aspecte menţionate fiecare de către 22% din respondenţi).

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei. Pentru mai multe detalii despre activitatea ANCOM vizitaţi www.ancom.org.ro.