Corigentul

Am un vecin, cu-un an mai mare. N-are serviciu, nici mancare. N-are un sfant. Numai facturi Si pentru costul propriei guri.   Traia din pensia mamei, care Nu ii mai da, din cer, mancare. Si nici el, palma, n-o intinde Sa ia, din tomberon,  merinde.   Ar trebui sa-si vanda casa, Ca sa-si achite, macar, masa. Dar prea indragostit de ea, De mic copil – nu o va da.   Ii duc cate-o firimitura Din ce imi cade, rar, din gura. Dar bani de apa, n-am nici eu Sa-i dau.…

Citește mai mult