Cantec pentru incurajat marina

De-n lume totul e pierdut, Şi biruieşte-n toate, falsul, De e sfârşitul, început: “Ridică mâna! Pune pasul!” De-n găuri negre ne grăbim, Dansând fără speranţă, valsul, De-i Universul,  ţintirim: “Ridică mâna! Pune pasul!” De vin planete peste noi, Sau mersul lumii-şi află masul, De e Potopul  de Apoi: “Ridică mâna! Pune pasul!” De-atâţi nebuni cuceritori, Măsurii celor buni, iau glasul, De când te naşti, până când mori: “Ridică mâna! Pune pasul!” De nu e bine nicăieri, Şi răutatea umple tasul, Atât – copiilor – să ceri: “Ridică mâna! Pune pasul!”…

Citește mai mult

Cantec pentru incurajat Marina

De-n lume totul e pierdut, Si biruieste-n toate, falsul, De e sfarsitul, inceput: “Ridica mana! Pune pasul!”   De-n gauri negre ne grabim, Dansand fara speranta, valsul, De-i Universul,  tintirim: “Ridica mana! Pune pasul!”   De vin planete peste noi, Sau mersul lumii-si afla masul, De e Potopul  de Apoi: “Ridica mana! Pune pasul!”   De-atati nebuni cuceritori, Masurii celor buni, iau glasul, De cand te nasti, pana cand mori: “Ridica mana! Pune pasul!”   De nu e bine nicaieri, Si rautatea umple tasul, Atat – copiilor – sa ceri:…

Citește mai mult

Multumesc din inima partidului

În clasa a VI-a sau a VII-a a şcolii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenţie, m-am ridicat în picioare, şi – încurajat de apelurile la sinceritate şi buna colegialitate ale tovarăşei  diriginte – am spus că eu, unul, m-am săturat de continua repetare şi prelucrare la orele de dirigenţie a directivelor şi hotărârilor Partidului Comunist Român.  Că a le spune odată, mai înţeleg. A le spune de doua ori, înţeleg şi asta. Dar a face din fiecare oră de dirigenţie un prilej de dezbatere a mereu aceloraşi…

Citește mai mult