24 ianuarie este o zi mare pentru românii din țară, dar și de peste hotare. Acum mai bine de un secol și jumătate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfăptuia Unirea Principatelor Române.
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, reprezintă actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române – Moldova,Transilvania, Ţara Românească. Statul naţional român s-a format treptat, începând cu Unirea din 1859 şi încheindu-se în 1918, când lupta de eliberare naţională a poporului român va fi încununată de victorie.
Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două Ţări.
Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele Ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două Ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.
La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două Ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat.
Cu ocazia acestei zile importante pentru toţi românii, în ţară vor avea loc diferite manifestări la care vor participa şi politicieni. La Iaşi au confirmat venirea Victor Ponta, Crin Antonescu, Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Valeriu Zgonea, precum şi alţi 12 miniştri din Guvernul Ponta. Apoi va urma hora Unirii.
Pentru preşedintele Băsescu este al doilea an consecutiv în care nu participă la evenimentele organizate la Iaşi pe 24 ianuarie.
Fii primul care comentează