Cataratorul

Au fost vremuri  ca fumul

In care m-am ratacit pretutindeni, in nicaieri –

Atat de frumos, incat galgaiau de taceri

Pline de pasari maiastre, colinde si jocuri

Ca neaua

Spre zborul de maine, din scrumul de ieri –

Si daca n-am stiut drumul,

Iarta-ma, Doamne,

Eram ocupat sa ma catar

Flamand, ca nebunul,

Spre dragostea Ta,

Ce nici nu o ceri…

5- 6  martie 2014

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns