Revelion 2013 – 2014

         Suntem obisnuiti sa oferim la o intrebare, un singur raspuns. Bunul meu prieten din vremea liceului, George Calinescu, spuea, citandu-l pe Roland Barthes: “In literatura, fiecare raspuns este o intrebare, si fiecare intrebare, un raspuns. Asta, in literatura. Dar in viata? Dar in arta? Dar in stiinta? Dar in credinta? Dar in dragoste? Si asa mai departe. Fiecare intrebare, cu raspunsurile ei, te pot ridica, sau te pot cobora. Caci, asa cum spune Edgar Alan Poe, “principiul poetic este, in chip strict si simplu, aspiratia omului catre o frumusete superioara. Manifestarea principiului este intotdeauna de gasit intr-o stimulare inaltatoare a sufletului. “ De aceea, nu voi lasa imaginatia si fantezia sa se joace cu mine, in calatoria in lumea de dincolo, de Revelion, in incinta Teatrului Liric din Craiova. Sigur, as fi putut sa fiu in ea soferul Savantei de Renume Mondial Lady Michel, sau garda de corp a Sotiei Presedintelui, sau atatea si atatea masti pe care autorii le folosesc in cele scrise, pentru a fi mai umani.

          Pentru lamurirea celor spuse mai sus, doua carti merita, dupa parerea mea, o privire fugara: “Aporisticon”, de Mihail Gramescu, si “Jucausul”, de Calin Gruia.

          Totul a fost la superlativ. Primirea, garderoba, loja, incinta, invitatii, si atmosfera, caldura, vedetele, corul, dirijorul, orchestra, corpul de balet, fotografiile, delicatesele, sampania, cristalurile, umorul, sufleura, spoturile, luminile, costumele, comentariile in pauza dintre acte, cunoscutii si necunoscutii, tinutele, starurile, figurantii, decorul, toaletele, internationala in care s-a cantat ciocarlia, intrumentele, fundalul sonor, culisele, intarziatul si grabitul, cei plecati la pauza din multiple obligatii profesionale, Biserica de vis-à-vis, bisericile, in general, artificiile, sticla Sparta, aerul, polifoniile, ingerii din fundal, totul a fost magnific. A fost magistral. A fost ireprosabil. A fost fara prêt. Pana la ultimul amanunt si detaliu. Tehnica. Emotia. Trairea. Ce pot sa spun? Pacat ca nu a incaput toata Craiova. Toata tara. Toata lumea. Pana la ultimul om. Dar timpul este inainte. Pentru intrebari si raspunsuri. Eu mă gândesc deja la un revelion. Al saracilor? Al copiilor fara parinti? Si asa mai departe. Lucurile de la etaj, de sus de tot, erau goale.

La Multi si sanatosi ani!

31 decembrie – 1 ianuarie 2013

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns