Sa credem in poveste


 

Doar formele se schimba, povestea  este oabla,

Si  nesimtirea este mai cruda, la poeti,

Si imparatii lumii se-mbraca azi, in tabla,

Si inima le bate, cu tronul, in pereti –

 

Si multi sunt caini, din oameni, ce iute saliveaza

Cand se aprinde becul, s-aduca jucarii –

De parca ne lipseste, nu sufletul de baza,

Ci doar materialul sa fabricam copii –

 

Nevoi mereu mai multe, sa scriem pe tablete,

Sa generam industrii, sa facem tot profit,

Citirile din carte sunt azi analfabete,

Si zombiţâţa lumii se da la cipuit –

 

Cirezii, versus bruma tanjind de ocrotire,

De cozi i se atarna placere, slava, bani –

 Si ea amusineaza, si fuge in nestire

In abator sa faca si dumnezei, si fani –

 

Doar formele se schimba, se-mparte neputinta

De-a fi mai buni, mai simpli, mai sinceri, si mai puri,

Se cata aprig noul, de parca tot ce stiinta

Ne da, e sa le-o  tragem sperantelor,  in nuri –

 

Sa credem in poveste, chiar daca nu mai este,

Chiar daca e murdara, s-o scriem iar, cu noi–

Caci imparatii lumii, urcand idiot spre creste,

Clarvzatori, noi suntem, in toga noastra – goi…

 

 

22 mai 2013

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns