Aflai toata tarasenia. Presed confrateintele Uniunii Sindicatelor Scriitorilor este in functie de 25 de ani. Mai are un an pana la pensie. Astia din Uniune vor sa faca revolutie. Sa il linseze. De-abia au fost pusi cu botul pe labe de Secretarii Uniunii, locali. Ca are masina de serviciu. Care mai si merge. Si ceva avere personala. Niste manuscrise. A fost si este si va fi un Presedinte nepereche. Temperament. Hipersensibilitate. Talent actoricesc. Arta persuasiunii. Convingator, cand recita. Cavaler, cu femeile. A dat bonuri literare, la toti. A obtinut de la stat cat a putut. A facut totul. Nu-l mai suporta. Le-am zis: dar daca l-ati avea in fruntea Uniunii pe Sarmanul Dionis? In panza de sac. Ascet. Hranindu-se numai cu literatura. Si v-ar da tot ce vreti? L-ati vrea Presedinte? Nu. Au spus. Dar ce vreti? Nu-l mai vrem pe actualul.
Stimate confrate,
Eu imi asum riscul sa va rog sa nu va grabiti. Sa nu il impuscati. A facut si el ce a putut. Puneti-va in locul lui. Ce era sa faca? Mai are un an, doi, pana la pensie. O avea copii. Nepoti. Nu stiu. Daca nu are, o sa faca. Va rog respectuos, mai rabdati-l.
Profund indatorat,
Va multumesc pentru atentia acordata,
13 ianuarie 2014
Fii primul care comentează