Zamă de răzălăi
Ingrediente: 300 g făină, 3 ouă, 1 ceapă, 500 g smântână, 1 lingură ulei, 1,5 l apă, sare, boia.
Mod de preparare: pentru 6 porții: Ceapa se taie mărunt și se călește într-o lingură de ulei. Când devine sticloasă, se adaugă o lingură de făină și, imediat, se toarnă peste ea un pahar cu apă. Se mai adaugă o jumătate de linguriță de boia și 1,5 litri de apă. Se pune sare după gust și se lasă la fiert. Răzălăii se fac din 300 de grame de făină și 3 ouă. Aluatul trebuie bine frământat, până când se transformă într-o masă solidă și densă. Când supa a dat în clocot, aluatul este dat pe răzătoare, direct în oala cu supă. Totul se mai fierbe timp de 10 minute. La final se adaugă smântâna și, dacă mai este nevoie, sare.
Răzălăii (termenul face parte din categoria regionalismelor bihorene) sunt paste de casă obținute dintr-un aluat de consistență tare, ce are la bază făina de grâu. Răzălăii erau folosiți în supă, dar numai după ce erau rumeniți în cuptor (fie simplu, fie stropiți cu ulei de floarea soarelui). Supa de răzălăi era una dintre mâncărurile cotidiene ale țăranilor români.(Sursa: De Bihor Tradiţie cu Dichis, Ed. Trei, 2023).
Tocăniță de Bihor
Ingrediente: 600 g piept de porc dezosat, 80 g slănină țărănească afumată, 1 ceapă, 1 ardei gras sau un gogoșar, 2 căței de usturoi, 1 cană de apă, 1 cană de borș, 50 ml ulei, ciuperci albe sau de pășune, 500 g păsat din mălai, 1 l lapte, în amestec cu apă, pentru fierberea mămăligii, sare, piper măcinat, cimbru, 2 crenguțe de tarhon, 1 linguriță de boia de ardei dulce.
Mod de peparare: (pentru 4 porții) Într-o oală se pregătește mămăliga, din păsat de mălai, ulei și lapte îndoit cu apă. Se adaugă sare după gust și se lasă la foc mic, circa 30 de minute, amestecându-se continuu. Legumele pentru tocană se mărunțesc și se pun toate în cratiță, la călit, în ulei. Pieptul de porc se taie cubulețe și se pune la fiert în borșul amestecat cu apă. Apoi carnea se pune în aceeași cratiță cu amestecul de legume, cu condimentele și slănina tăiată soldăței. Întreaga compoziție se lasă pe foc, până este bine înăbușită. Tocănița se servește cu mămăliga pregătită anterior. Prin anumite părți ale Bihorului se spune că, fiind atât de sățioasă, asta era masa celor care lucrau la pădure. (Sursa: De Bihor Tradiţie cu Dichis, Ed. Trei, 2023.)
Moşocoarne (plăcintă cu prune)
Este o plăcintă pe care o regăsim în alimentația satelor românești din Bihor. Se obținea prin folosirea unei părți a aluatului pregătit pentru prepararea pâinii. Moșocoarnele cu prune (în nord – vestul României mai erau numite și „moși cu coarne”), făceau parte din produsele autohtone, care în epocile modernă și contemporană erau preparate cu precădere în zonele unde pomicultura a fost o preocupare constantă.
Ingrediente: Pentru 12 porții: 1 kg făină; 1 kg prune; 2 ouă; 25 g drojdie; 50 ml ulei; sare; apă sau lapte
Mod de preparare: Într-un vas se cerne făina și se adaugă apă sau lapte, după preferințe. Apa sau laptele trebuie să fie calde, în acestea dizolvându-se drojdia. Se frământă un aluat, nu prea vârtos, care se lasă la dospit. Ulterior, acesta se întinde cu sucitorul, iar foaia rezultată se taie sub formă de pătrate. În mijlocul fiecărui pătrat se pune câte o jumătate de prună, pudrată cu zahăr. Fiecare plic se împătură în patru și se coace circa 30 de minute, în cuptor. După ce se scot din cuptor, moșocoarnele se ung cu sirop din zahăr și apă sau lapte. (Sursa: De Bihor Tradiţie cu Dichis, Ed. Trei, 2023).
Cristina Maria Druguș
