De câţiva ani, în atenţia specialiştilor se află fenomenul deşertificării din sudul ţării care afectează mai multe judeţe. Defrişările masive şi debutul schimbărilor climatice au dus la creşterea numărului de hectare de pământ afectate de nisipurile zburătoare. Suprafaţa împădurită din această parte a tării a scăzută foarte mult în ultima sută de ani. Acei codrii vestiţi, cunoscuţi de noi din literatură, au dispărut, iar ritmul de împădurire este lent. În sudul judeţului Dolj zeci de mii de hectare de pământ au fost tranformate în nisipuri, care s-au apropiat la 35 Km de Craiova. După ani ’90 mai existau foarte puţine perdele de protecţie din salcâm. Acestea estompau efectul vînturilor puternice din regiunea respectivă. In anii care au trecut perdelele s-au refăcut, pentru că nu s-au scos buturugile, dar partea sudică a ţării suferă din cauza lipsei pădurilor. Dacă nu se intensifică ritmul plantărilor, vom asista la apariţia unei zone deşertice ce va afecta întreaga biodiversitate.
In unele state de pe glob deşertificarea a creat mari probleme populaţiei locale. In Senegal, în cea mai aridă zonă, în ultimii 20 de ani din cele 500 de specii de plante de pe un hectar au rămas doar 50, ceea ce a dus la scăderea dramatică a numărului de animale. Statul Senegalez a lansat un program îndrăzneţ de realizare a unor benzi de specii arboricole şi erbacee pe un traseu de zeci de mii de kilometri.
În China s-a realizat un zid verde lung de 4000 Kilometri şi lat de 1000 de metri pentru a proteja culturile agricole şi unele oraşe de furtunile de praf galben.
Se impune ca şi sudul ţării noastre să beneficieaze de proiecte mari, agresive, pentru a se evita apariţia unei Sahare a României!
Fii primul care comentează