Suprafaţa României de 238 391 km² sau spaţiul carpato-danubiano-pontic beneficiază de toate formele de relief şi se caracterizată prin patru elemente: varietate, complementaritate, proporţionalitate şi dispunere simetrică. Unităţile principale sunt dispuse aproape egal, 35% munţi, 35% dealuri şi podişuri şi 30% câmpii. Partea sudică este udată de apele Dunării, iar partea sud-estică este scăldată de valurile Mării Negre. Tabloul geografic poate fi complet adăugând minunata Delta Dunării, introdusă în lista patrimoniului mondial UNESCO din 1991 ca rezervaţie naturală a biosferei, şi bogatele resurse de subsol: aur, petrol,cărbune şi sare. Ţara noastră mai are toate tipurile de unităţi acvatice: fluvii şi râuri, lacuri, ape subterane, ape marine.
Ce şi-ar mai putea dori locuitorii unei astfel de ţări bogate? Răspunsul este simplu: să trăiască cu toţii bine.
Din păcate situaţia este total diferită! Avem noroc cu aceste daruri naturale pe care le are România, dar nu avem minte, nu ştim sau nu putem să le valorificăm în folosul celor peste 21.000.000 de locuitori.
Multe ţări din lume ar da oricât să aibă numai o parte din aceste bogăţii naturale. Iar noi le avem pe toate, dar cel mai mult avem ceea ce nu-şi doreşte nimeni – sărăcie.
Suntem săraci într-o ţară bogată!
Este anormal! Dar anormalitatea a devenit normală în ţara nostră despre care au scris
Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân.
Să ascultăm în fiecare dimineaţă: Deşteaptă–te, române!

Fii primul care comentează