Coliba Fratelui Om

Frumoasa-i lumea , cand iubeste,

Cu negri buni, de omenie,

Cand pe plantatii, parinteste,

Ei fac mereu – Economie –

Din zori, si pana hat, in noapte,

Ai lumii negri, care tac,

Culeg si dincolo de moarte,

Aceleasi versuri de bumbac –

Ce ar fi Nordul, ce-ar fi Sudul,

Fara un cantec rob, frumos,

Cum este soarele, si nudul,

Pe un Pamant – si Sus, si Jos?

Ca niste toamne negre-n struguri

De vii cu trupuri de petrol,

Ei rabda-n gerul de pe ruguri,

Iubirea, pe Pamantul gol –

Aceleasi boli, aceeasi munca,

Aceleasi lipsuri, si razboi –

Arsita-n bezna cea adanca,

In care negrii – suntem noi –

Si-mprastiindu-se-n colibe,

Asculta numai un ecou,

Doar cu sperante sa se-mbibe,

Din somnul vechi, in somnul nou –

6 septembrie 2014

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.