De cate ori sa poata si un om de bine
Sa vindece-o batrana de orbire?
Odata.
Ea, fericita-i multumi…
Dar dupa-un timp privirea ii fu iar incetosata.
Acelasi om
La care alerga sa-i ceara ajutor, ii spuse:
Nu mai am nici eu, de unde.
In timp ce lumea toata,
Ocupata,
Nu a zarit-o pe batrana niciodata.
Poate ca omul ce-a ajutat-o pe batrana
A orbit si el, candva.
Si nici macar
Nu s-a stiut de boala sa.
20 iunie 2014
Incremenit in alergare, Pazit de propriul caine, garda Cu libertatea-n gura, zgarda, Visand o Daciada mare – In care, neputand sa zboare, Alearga numai pe picioare, Si concureaza fiecare, Pentru un loc, mai bun, sub […]
Batrana casa taraneasca, Atator Raiuri adapost, Rasari in mine, sa ma nasca Atat de tainicul tau rost – Parca nimic nu te indoaie, Batrana casa de pamant, De lemn, de piatra, si de paie, Si-mpletitura […]
La sfinţirea unui templu, la o mare sărbătoare, Lumea a adus podoabe – ea, bătrână, slabă, oarbă, Văduva Anastasia – şi-a făcut cu greu cărare, Şi în curtea lui de aur, a adus un fir […]
Copyright © 2025 | MH Magazine WordPress Theme de MH Themes
Fii primul care comentează