Chirurgia vietii

 

Din cate-observ, ne  este plina coca

Si de Cleopa, si de-Arsenie Boca,

Desi n-avem destul, avem destule,

Suntem atat de mari, in stiinte nule –

Conferentiem pe glob, chemati de lume –

Avem o reputatie, si un nume –

Vedem in jurul nostru, multi sarmani –

Dar cat avem nevoie noi, de bani –

Avem copii mai buni decat am fost –

Ce si-au facut, prin munca noastra, rost –

La Londra, la Toronto, la New York,

Si tot pe noi nevoile ne storc –

Primim si cruci, si Biblii, si icoane –

Salvam pe multi, de cruce, si piroane –

Cand au nevoie, nu scapam de ei –

Si cand avem si noi, de unde-i iei?

Imbatranim in osteneli, si grija,

Sa tot extragem schija dupa schija,

Si cand scapam de munca, si de carte,

Ne-ngroapa tot familia, dupa moarte –

Privesc in jur, bunicul, tata, altii,

Ce si-au slujit romanii lor, inaltii,

De nu munceau cat zece, sa apuce

Un ban deoparte, nu aveau nici cruce –

Si cat n-au spus ai mei, la fini de bine,

Sa aiba grija, dupa ei, de mine –

Si-au spus: Ii facem viata, noi, usoara!

Si-au mai venit la mine doar sa ceara –

Asa ca operam pe cine are –

Sub juramant ca n-are – da o floare –

Si-o floare dau si eu, caci imi dau seama

Ca merita macar atat, si mama …

9 decembrie 2013