Academia Română, Filiala Timișora, a găzduit, în perioada 14 – 16 aprilie a.c. CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI, Ediția a IX – a, cu tema: Tradiții ale presei științifice
Asociația Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia), a organizat Congresul Internațional de Istorie a Presei, ediția a IX – a, cu tema: Tradiții ale presei științifice, manifestare desfășurată sub cupola a două evenimente academice de excepție, 150 de ani de la fondarea Academiei Române și 65 de ani de existență neîntreruptă a Filialei din Timișoara a Academiei Române.
Lucrările congresului au fost deschise de vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Filialei din Timișoara a Bibliotecii Academiei Române. Cuvântul inaugural a fost rostit de acad. Păun Ion Otiman, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, iar cel de salut din partea autorităților județene a venit de la ing. dr. Titus Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș.
Momentul central din prima zi a manifestării de la Timișoara, unde au fost prezenți aproape o sută de participanți a aparținut academicianului Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, care sub genericul Condiția presei scrise, azi, a susținut o impresionantă conferință tematică.
La fel de interesante sau dovedit și celelalte intervenții: Înaltpreasfinția sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a abordat presa bisericească din perspectiva convergenței între religie și știință, în timp ce prof. univ. dr. Ilie Rad, președintele Asociației Române de Istorie a Presei s-a oprit asupra unor priorități ale organizației.
În finalul ședinței inaugurale, conform tradiției, au fost prezentate trei cărți de înaltă ținută academică: dr. Ionela Mengher, redactor la Radio România Internațional, București, a vorbit despre Existențialismul românesc față în față cu metafizica europeană, autor acad. Eugen Simion, lucrare apărută doar în limba sârbă, la Editura Filip Visnjic, Belgrad, 2015, iar prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, a adus, în atenția auditoriului, două cărți apărute, anul trecut, sub egida Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, în colecția „Opere fundamentale”: Ion Agârbiceanu, Opere, vol. III – IV, respectiv Ioan Alexandru, Opere, vol. I – II, ediții îngrijite de prof. univ. dr. Ilie Rad și Alexandru Ruja.
Tot conform tradiției, în cadrul congresului a fost decernat Premiul Național pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan”, înalta distincție revenindu-i, în acest an, publicistului timișorean, Vasile Bogdan. Organizatorii manifestării cât și cinci ziariști octogenari au fost răsplătiți cu Diplome de onoare.
În foaierul Aulei academice, o bogată colecție de carte de specialitate, de istorie a presei și critică literară și nu numai a fost expusă paricipanților spre vizualizare și achiziție de către editurile Tritonic din București și David Press Print din Timișoara.
După vizita documentară întreprinsă la Cramele Recaș și masa de prânz, lucrările congresului au continuat pe cele patru secțiuni – Publicații științifice; Tipologia publicațiilor științifice; Popularizarea mediatică a științei și Figuri de jurnaliști, particularități ale presei științifice – comunicările supuse dezbaterilor sau dovedit deosebit de interesante, la un înalt nivel științific de analiză.
Prima zi a lucrărilor Congresului Internațional de Istorie a Presei s-a încheiat târziu în seara de 15 aprilie a.c., în liniște deplină sufletească, cu smerenia cuvenită, la Mănăstirea Șag-Timișeni, din apropierea Timișoarei, unde participanții la congres au avut parte de o binevenită seară duhovnicească.
A doua zi, în 16 aprilie, conform programului, manifestările au continuat în orașul Zrenianin, unde am fost oaspeții Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. În drum spre această destinație, participanții la congres au apreciat, într-un mod cu totul și cu totul deosebit, popasul documentar de la Jimbolia, unde au fost primiți, cu binecunoscuta ospitalitate bănățeană, de primarul orașului, Darius Adrian Postelnicu, și unde au vizitat două obiective istorice inedite: Casa memorială „Petre Stoica” și Muzeul Presei „Sever Bocu”.
La Zrenianin, lucrările congresului au început în Sala Barocă a primăriei. Aici, oaspeții din România și de peste alte hotare au fost salutați de viceprimarul Dusko Radisic, de președintele Consiliului Național al Minorităților Naționale a Românilor din Serbia și de Todor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. A urmat în scenă Corul mixt al Asociației pentru Artă și Cultură „Vichientie Petrovici Bocăluț”, care a cântat și a încântat asistența cu interpretări de excepție din repertoriul românesc, sub bagheta directorului institutului, de astă dată în calitate de dirijor.
După inedita conferință susținută de Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române privind Presa scrisă la românii din Voivodina, la propunerea conducerii A.R.I.P a urmat un momet organizatoric: constituirea Filialei din Serbia a Asociației Române de Istorie a Presei, președinția acestui organism revenindu-i domnului Costa Roșu.
Noua casă a Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, înnobilată cu trei ingenioase expoziții de fotografii tematice – Sate de români din Voivodina, Biserici românești din Banatul sârbesc, Urme ale valahilor în zona Adriaticii – și Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina „Casa Bănățeană” din Torac au fost alte două obiective ce au stat în atenția participanților la Congresul Internațional de Istorie a Presei, ediția a IX a. Reîntoarcerea la Timișoara s-a făcut târziu în noapte.
Un alt moment important al manifestării internaționale de la Timișoara l-a constituit adunarea generală A.R.I.P., în cadrul căreia a fost aleasă o nouă conducere, funcția de președinte a revenit conf. univ. dr. Cătălin Negoiță, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
Fii primul care comentează