Gellu Naum s-a născut în Bucureşti, la 1 august 1915. Tatăl său a fost poetul Andrei Naum, mort în luptele de la Mărăşeşti, iar mama sa, Maria Naum.
Urmează cursurile Universitatea de Filozofie din Bucureşti între 1933 – 1937. Apoi pleacă la Paris, la Sorbona pentru a pregăti un doctorat despre Abélard. Când se întoarce în ţară, în 1939, este mobilizat pe front. Experienţa este traumatică pentru Gellu care se îmbolnăveste grav şi este demobilizat în 1944.
În 1941 se constituie, la Bucureşti, grupul suprarealist roman. Membrii grupului, ce avea activitate intensă, erau: Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun. Grupul se destramă, iar Gellu Naum predă lecţii de filozofie şi face traduceri pentru a-şi câştiga existenţa.
Gellu Naum a publicat poezii, proză, opere traduse în alte limbi, a scris teatru şi literatură pentru copii. Operele sale sunt de circulaţie internaţională, scriitorului i-au fost acordate numeroase premii.
În ploaie
Gellu Naum
Fereastra s-a deschis spre întuneric
cei morţi sunt vii au prapuri de cârpe şi de oase
sunt oportuni pentru eternitate
cu şarpele în sân la confruntarea umbrelor
pentru comemorarea lor într-un bârlog
pentru confesiunea lor şi ultimă şi albă
pentru utilizarea tehnică a contemplaţiei
(şi toţi vom fi pământ şi putregai)
ar merita un titlu de nobleţe în timpurile dure şi obscure
ale întoarcerii către crepuscul
şi ei să ne conducă tăcuţi spre veşnicie
când vulturul începe retragerea spre stele în memorabila secundă în care
soarele şi luna se reunesc în forma lor lichidă şi îşi continuă subtila
deplasare spre un teren al ereziei în mijlocul spiralei
neîntrecuta curgere lunară plăcuta ei pământenire
doar mâinile pot trece pe deasupra curcubeului
şi rădăcinile ne cresc pe limbă
iar hrana lor e apa şi e focul
şi ei să ne conducă tăcuţi spre veşnicie.
Sursa: https://gellunaum.ro/biografie.htm
