RELIGIE / Mii de credincioşi, la slujba de canonizare a Mitropolitului Andrei Şaguna

Peste 10 mii de credincioşi din toată ţara au participat sâmbătă, la Catedrala Ortodoxă din Sibiu, la slujba de canonizare a Mitropolitului Ardealului, Andrei Şaguna, oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Daniel. La slujbă au mai luat parte câteva sute de preoţi, printre care şi Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza şi o delegaţie de ierarhi din Grecia.                                                                                                                    La slujbă au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, preşedintele PSD, Victor Ponta, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, miniştrii Ion Ariton şi Teodor Baconschi, deputaţii Cornel Ştirbeţ şi Raluca Turcan. Alături de ei, au luat parte la slujbă alte oficialităţi locale şi invitaţi din partea tuturor cultelor reprezentate în România.
În timpul slujbei de canonizare, credincioşii aflaţi în afara Catedralei Ortodoxe s-au închinat la Cinstitul Cap al Sf. Andrei, ocrotitorul României, adus din Grecia de o delegaţie de înalţi ierarhi.
Catedrala Mitropolitană, una din bisericile istorice ale Sibiului, a fost zidită chiar din dorinţa lui Şaguna. În 1857, acesta a primit acceptul şi donaţia Împăratului Francisc-Iosif I, de la Viena, pentru a se construi prima catedrală ortodoxă pentru credincioşii ardeleni.
Andrei Şaguna a fost mitropolit al Ardealului între 1864 si 1873. A fost un militant al restaurării vechii Mitropolii a Transilvaniei, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, Patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional bisericesc sârb din Carlowitz. A convocat la Sibiu, în anii 1850-1860-1864, sinoade eparhiale – formate din clerici şi mireni – care au luat în discuţie reînfiinţarea Mitropoliei.
Pe tărâm cultural a organizat învăţământul elementar şi mediu din Transilvania şi l-a pus sub îndrumarea Bisericii, această situaţie fiind instituită în Statul Organic al învăţământului.
A fost preşedintele Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împăratului şi, apoi, guvernului din Pesta.