Miraţi-vă şi voi: minunăţia
Întregii lumi e într-o corcoduşă !
Îşi are-n dânsa, simplă, stăreţia,
Un rege-absent, care ne bate-n uşă…
Într-un veşmânt prin care se văd norii,
Şi un cuvânt tocit de preumblare,
Desculţ, ca toţi şoferii, călătorii –
Ne –aşează-o corcoduşă, la picioare…
Grăbita lume-n Univers, nu-l vede –
Cum l-ar simţi întins în ea, pe pită,
Cum l-ar iţi, bătând în ea, de veghe,
Când, către apex, urcă ca o vită?
Nici chei spre o sătulă-mpărăţie,
Nici fericirii – veşnicia-n guşă,
U rege-absent, întregii lumi, solie
Nu i-a adus – ci doar o corcoduşă…
Fii primul care comentează