Cantarea cantarilor

Aman, Laleli! Aman, Ghiulsum! Aman, Valide! Blondele mele sotii!

Laleli, tu, cu pulpele tale ca niste rodii albe, din care muscam cu privirile mele flamande! Cu cositele tale impletite ca doua fuioare legate in  cozi de nectar! Laleli, tu, ca o Afrodita blonda, la havuzul tineretii, in fata careia toti fii de imparati cadeau in extaz, sorbindu-ti buricul, sanii, coapsele, gleznele, gura, nasul, limba,  si  ochii, prin panza opaca a timpului, ce statea sa cada, pe mintea de azi!

Ghiulsum, tu, cu pulpele tale aramii, cu fire galbene de puf de piersica! Cu sanii tai, ca doua simfonii! Cu rasul tau alunecat,  cu zambetul tau licarit, cu mersul tau straveziu! Tu, care mi-ai dat un covrig, din care am muscat, pe cand ne intorceam cu totii de la arena sanatatii, ca pe o cununa de lauri de maslin!

Valide, tu, care dansai ca o flacara aurie, ca un chiup cu miere, printre tinerii emiri! Tu, care ai sarit in bratele mele, in timp ce eu priveam scena, pentru ca pusesei pariu cu Laleli, ca vei sari peste mine! Si m-am trezit cu cea mai frumoasa dintre femeile lumii, in brate, usoara ca fulgul, si rosind!

Unde sunteti? De ce m-ati parasit? Caci iata, muftiul Ragusin, mi-a intins flamura verde! Sa fac din intreaga lume, o oaza! Unde sunt toate sotiile mele?

Iata-va! Aici, pe pamant! Iata-va, in toate punctele cardinale! Iata-va, venind si revenind! Inmiresmati pamantul cu tainele voastre! Unduiti-i marile in cantecele voastre!  Leganati timpul in ochii vostri! Tresariti-i vantul cu pasul vostru! Dezmierdati-i lacrimile cu roua voastra!

Eu, Sultanul Sultanilor, nu am ce sa va dau. Dragostea mea este prea saraca, in fata frumusetii voastre.

Indrazniti! Cu ochii plecati! Caci ochii vostri, ma tulbura! Ma leagana! Ma duc inapoi, inainte!

Bucurati-ne!

 

6 ianuarie 2014

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns