Uite, vezi,
Îmi spunea colonelul Hagianu,
Pe un porc
Patru ani am încercat să-l învăț să nu intre
În troacă,
Și tot ce am reușit
A fost sa învăț să grohăi eu –
Colonelul mai avea câteva luni până la pensionare
Bea whisky în biroul lui
Afară începuse să plouă sălbatic.
Sub streașina comandamentului
Exact pe verticala unde se varsă din jgheabul plin șuvoiul apei de ploaie
Colonelul Toderică
Îi chemase la raport pe locotenenții majori
Lichi și Brânza –
Colonelul stătea sub streașină –
Ploua
Și colonelul întrebă calm una-alta
Să trăiți!
Permiteți să raportez!
Răspundeau subordonații,
Cu gura plină de apă –
O oră întreagă
A plouat peste gradele inferioare,
Apa li se prelingea pe chipie
Pe față,
Pe uniforma,
Și ei
În cea mai perfectă poziție de drepți
Își făceau ireproșabil datoria față de patrie,
Din partea căreia,
Știau că merită
Doar bătaie de joc…
Ce-ți este tata?
Întrebă colonelul Hagianu.
Inginer șef!
Din stejar, stejar răsare, se ridică el în picioare,
Și mă conduse afară din birou.
Cât a fost el comandant peste batalionul TR,
Am fost vulturi în unitate,
De care nu se atingea
Nici o cioară…
Și totuși,
Cât de bună a fost lecția de pe fereastră
A colonelului Toderică,
Și a locotenenților majori.
Bărbătească,
Amară,
Dar clară:
Din partea patriei,
Nu ne meritam
Nici bătaia de joc…


Fii primul care comentează