Ajunsesem la Saila,
Sub stanca,
In zori.
Tata ziua
Am hodinit pe lavita,
In cerdac,
Si am indemnat
La vorva,
La pita cu branza,
Pita cu varza,
Slana,
Ceapa rosie,
Si jumeri de porc.
Avea Saila,
Un aparat de radio portabil,
Si la ora stirilor,
Ascultam tati
Buletinul de stiri.
– Tu, auzi numa ce spune!
– Ce spune, tu, ca nu se aude fain!
( intrau paraziti )
– Auzi, numa!
– In America, l-au puscat pe presedintele Robert Kennedy!
– Si une’I ?
– In spital, tu! Incearca medicii sa-l lecuie!
Si tata lumea
Stransa la ceas de sara
Pe terasa casei lui Saila,
Asculta cu sufletul la gura,
In jurul aparatului radio,
Cate rani are presedintele Kennedy,
Care sunt cele mai grave,
Si ce sanse are presedintele
Sa traiasca…
Parca
America nici nu era o tara
Aflata departe, departe,
Parca
Presedintele Kennedy
Era presedintele Gaurenilor,
Asa stateam lipiti toti,
Saila,
Saveta, sotia lui,
Tomica,
Bunicii,Dinu si Olivia,
Si eu, la sapte ani,
Cu urechea
In panza difuzorului.
– Un glont i-a intrat in cap!
– Si altul a trecut pe langa inima!
– Doamnie’, da-i sanatate!
Strangeam tati din pumni
Si tati am fi vrut
Sa –l facem pe Kennedy sa traiasca,
Sa-i dam viata
Din prisosinta noastra,
Dar rana lui de la cap
Ne strangea inima
Ca o gheara …
Doua zile,
Noi stiri veneau din America
Pe calea undelor
Pana cand
Stimati ascultatori,
A spus crainicul,
Presedintele Americii
A incetat din viata!
Lumina opaitului
A scazut singura
Saila
Si-a scos colopul de pe cap,
Si a oftat:
N-a fost chip sa-l scape!
Si tati
Am ramas ase,
Privind,
Fara grai,
Departe, departe,
Numai eu
Nu ma dumiream
Cum poate sa moara de nedrept,
In ciuda eforturilor celor mai buni medici,
In ciuda sperantelor tuturor motilor lui Saila,
In ciuda vointei celor mai cuminti oameni ai pamantului,
Cel mai mare om de pe lume…
Fii primul care comentează