Un vers, din mii de poezii
Medicament dacă ar fi…
Un leac. În masă. Să preia
Din lumea toată, boala grea…
Un vers. Un vers din tot ce-i scris,
De-ar fi măcar, la toţi, prescris…
Şi-ar vindeca întregul glob,
Până la ultimul neghiob…
De tot. De toate. Ce bolesc.
Tot ce-i încurcă. Ce doresc.
De tot ce suferă. Ce mor.
Nu cerem drept de autor.
Cătaţi în lume, vers cu vers,
Acel poem, în univers.
Care vă vindecă mereu.
Şi nu vă cere niciun leu.
Şi dacă mie-mi va fi dat
Să-l scriu – pe gratis, vi-l împart.
Şi nu mi-e teamă de vreun furt,
Căci versul este scris demult…
Şi în bătaia cea de vânt,
E-o frunză, versul, pe pământ.
Şi eu vi-l spun ca între fraţi:
“Oricât veţi pătimi, iertaţi…”
9 noiembrie 2012


Fii primul care comentează