Eu sunt o mana de tarana,
De prin tarana mamei mele,
Si ea, tarana din tarana,
Ce m-a nascut in chinuri grele –
Si poate m-a speriat lumina –
Si nu voiam sa ies afara –
Sa-mi port si singur, radacina –
Cum a durut-o, sa ma doara –
Si tot tarana tutelara
M-a ridicat pe langa sine,
I-am fost arac, si nu povara –
Am facut rau, mi-a facut bine –
Ne-a luminat o primavara –
Un anotimp mereu in floare –
Si o dulceata mai amara
Decat o lume, la picioare –
Si rand pe rand, ne reintoarcem,
Lumina lina, si tarana,
Aceeasi facere, sa facem … ( senzatie de frig pe amandoi omoplatii )
Doi ingeri pazitori, de mana…
7 ianuarie 2013


Fii primul care comentează