Alegerile din România, renașterea obscurantismului, schimbarea ordinii mondiale și întrebarea dacă mai avem nevoie de elite; câteva din temele pe care au conferențiat observatori politici relevanți pentru spațiul românesc. Cei care au participat (20-22 martie), la BCU Eugen Todoran de la UV Timișoara, sunt probabil ceea ce se numește un sprit civic, cărora le pasă de drepturile lor și de ceea ce se întâmplă în țară și în lume. Includem aici și pe cei care au vizionat conferințele în sistem online.
Cronologic vorbind, primul „nume greu” oferit de ONG-ul Inițiativa Timișoara a fost Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford. Extragem câteva idei din conferința susținută de acesta în manifestarea generic denumită „România în (Dez)Echilibru: Geopolitcă și Justiție”.
Corneliu Bjola relevă una dintre cele mai vizbile presiuni care apasă asupra noastră în ultimii ani. Respectiv, războiul hibrid al Rusiei, poate cea mai mare nenorocire de până acum de după cel de-al doilea război mondial. Reputatul profesor încearcă să explice audienței că tot ce se întâmplă acum nu a venit din neant, ci a fost implantat și pregătit cu bună știință.
Războiul hibrid al Rusiei este un plan minuțios
Pentru o mai bună înțelegere de către public, profeoroul de studii diplomatice a început cu explicarea conceptului lui Sun Tzu, care enunța în „Arta războiului” primele idei ale ceea ce azi se numește război hibrid. Adică, esențial este să cucerești o țară fără a duce lupte propriu-zise. A trecut apoi la Napoleon care-și manipula adversarii prjn intermediul ziarului oficios al Guvernului.
Corneliu Bjola a spus că Nimic din ce face acum Rusia nu este improvizat, că liderii ruși nu fac decât să-și consulte arhivele și manualele de contrainformații pe care le elaboraseră cei de după revoluția bolșevică. Și exemplifică numindu-i pe întemeietorii spionajului rusesc, respectiv Artur Artuzov și continuate apoi de Ivan Ivanovici Agayan. Ei bine, metodele puse la punct de aceștia au fost dezvoltate și rafinate în ultimele două-trei decenii de către ruși, iar ceea ce a rezultat este adevăratul război hibrid.
Esențial de înțeles este însă faptul că război hibrid nu înseamnă doar dezinformare, ci și asasinate politice, sabotaje, fabricări de situații, implicare în alegeri și numiri politice, de fapt tot ce se poate face pentru a slăbi și chiar distruge coeziunea unei societăți. Iar, o exemlificare a acestui gen de luptă este chiar România, care este văzută ca un laborator unde se experimentează și se dezvoltă tot „arsenalul” ce vizează Europa.
Am remarcat o propoziție spusă de Corneliu Bjola: „Din păcate, România se predă fără luptă!” Ce înseamnă acest lucru? Că rușii reușesc să dilate și să se folosească de faliile care există între diferitele straturi ale societății. De fapt, nimic n-a apărut peste noapte, totul a fost pregătit din timp. Iar cazul Georgescu este exemplul cel mai vizibil. Despre interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, Corneliu Bjola apreciază că eliminarea electorală a acestuia este o corecție. O corecție cam forțată, dar necesară!
Măsuri active de combatere a acțiunilor Rusiei
Corneliu Bjola apreciază că autoritățile statului nu ar trebui să se bazeze pe ideea că românii au dobândit imunitate pe cale naturală împotriva pericolului rusesc! Iar răspunsul la dezinformări nu este suficient, el trebuie chiar pregătit din timp și acționat preventiv. Respectiv reacția ar trebui să fie anticipată, nu știi niciodată unde și când vor lovi.
Problema cea mai sensibilă însă este că această comunicare trebuie făcută de oameni bine pregătiți. Oameni care știu să se adreseze populației. Adevărat însă, că aceștia nu sunt ușor de găsit. Dar statul român ar putea lua exemplu de la țările baltice, de la ucraineni. Aceștia, imediat după anexarea Crimeei din 2014, au început să folosească oameni tineri, să-și pregătească pe cei care comunică, cei care combat dezinformările Rusiei.
Desigur că aceasta este soluția, oamenii tineri și entuziaști, care nici nu lucrează pe foarte mulți bani. Atâta doar că au pretenția de a le fi recunoscută munca, de a le fi apreciate eforturile.
Restructurarea serviciilor secrete după alegeri
Păererea profesorului Corneliu Bjola este că serviciile secrete din România ar trebui restructurate. Bineînțeles, dânsul vorbește ca un specialist, care știe ce spune dar mă gîndesc că știe și că asta nu s eva face cu una cu două. Eu, autorul acestui articol, am mari dubii că se va întâmpla repede și fără scandal. Și, de fapt, că se va întâmpla!
Corneliu Bjola: „Opinia mea este că serviciile secrete ar trebui restructurate din temelii. Pentru că există patru zile ciudate, zilele dintre validarea turului 1 și anularea alegerilor. De ce!? Cum le explici? Partenerul strategic nu este un răspuns, te descalifică, adică fie n-ai știut și ai primit informații, fie le-ai știut și nu le-ai spus. Oricum, după alegerile din 4 mai asupra serviciilor va trebui să se lucreze foarte serios, restructurare, reorganizare…”
Da, dacă din România ar dispărea nepotismul și servilismul politic!
» Conferința profesorului Corneliu Bjola la Timișoara
Cristi Danileț: Curtea Constituțională – protecție sau pericol?
Într-a doua zi de conferințe organizate de „Inițiativa Timișoara” Cristi Dănileț, fostul judecător, a scos la iveală cel mai întunecat demon al politicii românești. Ne referim la Curtea Constituțională a României, o instituție pe care magistratul pensionar a caracterizat-o în câteva cuvinte: „Ea singură decide ce atribuții are!”
Conferința s-a derulat duoă un plan simplu: incursiune în istoria curților constituționale la modul general, a instituțiilor și procedurilor create cu scopul de a apăra constituțiile naționale. Apoi, cea mai interesantă parte, cum a ajuns CCR să-și aroge singură ce atribuții are. Să recunoaștem, e greu ca această concluzie să mai inflameze spațiul public din România. Însă, după cum făcea Dănileț un rezumat al gafelor CCR, asistăm deja la o rostogolire a efectelor acestor decizii.
Cristi Danileț a făcut o prezentare a principalelor momente în care CCR și-a stabilit singură atribuțiile. Expunerea a fost presărată cu „momente haioase”, aceasta pentru a face informațiile mai ușor de digerat. Altfel, gustul amar al expunerii a fost evident. Judeăctorul a punctat principalele erori ale CCR și de ce politicienii au ajuns să considere că pentru a conduce România au nevoie de a domina sau a obține girul CCR.
Cine are CCR conduce România
Imaginile relevate de Cristi Danileț au readus în atenție câteva momente importante, pe care noi, toți cei care urmărim ce se petrece în România, nu avem cum să le uităm. A punctat atât asaltul asupra sistemului judiciar condus de către „Pic și Poc”, faptul că s-au dat o mulțime de bani celor care au făcut un Cod Penal prost, insula Belina, pragul minim pentru infracțiunea de abuz în serviciu, apropos de acest ultim aspect să zăbovim două cuvinte.
Judecătorul raportor a mințit spunând că însăși Comisia de la Veneția a recomandat existența pragului minim pentru incriminarea abuzului în serviciu. „Dar n-a verificat nimeni!” Au fost atinse aspecte legate de inexistența infracțiunilor de calomnie și insultă, de asemenea s-a dat și explicația de ce în România nu mai există dosare ale marilor corupți.
Cristi Danileț se dovedește a fi un critic al acestei instituții, pe care o acuză de inconsecvență și partizanat politic.
Pe baza jurisprudenței Șoșoacă a CCR, toți candidații ar fi trebuit invalidați
Punctul culminant a fost, evident, cel referitor la anularea alegerilor. Despre acest subiect, fostul judecător a făcut observația că s-a mers din eroare în eroare. Și că vom avea numa probleme din această cauză. Chiar dacă acum ne convine situația, s-ar putea ca aceasta să se întoarcă împotriva noastră.
Cristi Dănileț: „Desigur, politic ne convine acum, dar s-ar putea ca peste patru ani să fie o altă majoritate, v-ar conveni ca aceasta să vă interzică doar pentru că aveți mustață!?” A fost criticată inconsecvența și administrarea preferențială a probelor. „Adică după ce au fost scoase din probatoriu înregistrările și dovezile primite de la serviciile secrete, ceea ce a dus la clasarea dosarelor de corupție, acum le folosim pentru a elimina candidații care nu ne convin. Păi, tocmai pe baza jursiprudenței create de CCR, toți candidații ar fi trebuit eliminați! Niciunul nu ar corespunde!”
Judecătorii de la CCR nu-și scriu motivările, au oameni pentru asta
Fostul magistrat știe că judecătorii nu-și scriu ei motivările, ci acestea sunt făcute de oamenii lor. Aceasta din două motive: și politic și datorită incompetenței. Apoi, este inacceptabil ca o motivare să nu o dai când emiți decizia, ci după un timp. Sau să o dai prin comunicate de presă. Sau prin interviuri, cum este descrisă situația de mai jos.
Cristi Danileț a fost extrem de acid la interviul lui Marian Enache din Juridice.ro unde acesta explică de ce au fost anulate alegerile în integralitatea lor și nu s-a eliminat doar candidatul care a fraudat.
Explicația lui Cristi Danileț pentru starea actuală din societatea românească este: „Aplicarea legii se oprește la gardul Parlamentului!”
Concluzionând, conferențiarul a cerut tuturor să se implice în lupta pentru păstrarea drepturilor civile, acestea nu sunt un dat ci trebuie supraveghere și acțiune permanentă, altfel deschidem ușa abuzurilor. Ceea ce acum ne convine, idiferent din ce motive, se poate întoarce împotriva noastră și să ne priveze de drepturi și libertăți.
» Vezi conferința lui Cristi Danileț de la Timișoara
Mai are România nevoie de elite!?
A treia zi de conferințe a început cu Valentin Naumescu și Sorin Bocancea. Primul, fost diplomat și profesor de relații internaționale la Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, al doilea profesor de filosofie la Univ. Petre Andrei din Iași. Seara a început însă cu lansarea volumului proaspăt tipărit „Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări” al lui Valentin Naumescu.
De asemenea, Sorin Bocancea a prezentat numărul 47 al revistei de științe politice „Polis”. Îl puteți descărca de la linkul din finalul acestui text. Merită să-l răsfoiți măcar în format pdf. Este o ediție ce pare a fi dedicată în întregime demascării imposturii lui Călin Georgescu. A intervenit însă și Cristi Danileț cu întrebarea (poate) retorică: mai are nevoie această țară de elite intelectuale? În condițiile în care numărul de like-uri transformă o opinie a indiferent cui într-un adevăr, într-o axiomă științifică, filosofică sau de orice gen?
Apoi, seara a aparținut în întregime lui Valentin Naumescu.
Războiul lui Putin împotriva Occidentului
În mod evident, războiul din Ucraina este marea provocare a societății contemporane. Dar, ca să fim liniștiți, marele război nu este acesta, viitorul conflict major va avea loc undeva în Asia. Este opinia lui Valentin Naumescu care, dacă nu știați aflați, era secretar de stat în ministerul de externe atunci când a fost summitul NATO de la București. Așadar, nu vorbim de intuiții ci de surse bine documentate.
Ca să înțelegem mai bine ceea ce s-a întâmplat, se întâmplă și se va întâmpla, trebuie mers înapoi în timp. Nu foarte mult, ci doar câțiva ani, la niște evenimente pe care occidentalii nu le-au înțeles sau au prefrat să fie comozi și să-și vadă mai departe de afacerile lor cu Rusia.
Etapele premergătoare războiului și agresiunii ruse:
-
La 25 aprilie 2005, în parlamentul rus, Vladimir Putin declară că destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică la nivel mondial. Occidentul nu a înțeles ce vrea să spună.
-
În 2007, la Conferința de Securitate de la Munchen, Putin s-a exprimat clar împotriva actualei ordini internaționale. De fapt, el și-a trasat încă de atunci liniile directoare ale politicii externe rusești. Însă nimeni nu a vrut să-l înțeleagă cu adevărat, caracterul belicos al discursului lui Vladimir Putin nu a fost apreciat la ceea ce era cu adevărat: o declarație de război adresată Occidentului colectiv.
-
Summitul NATO de la București din aprile 2008 a fost ultima șansă ca războiul de acum din Ucraina să nu mai aibă loc. Refuzul diplomatic pentru aderarea Georgiei și Ucrainei, un refuz pentru acel moment și nu definitiv, a dat lui Putin răgazul de a intra în Georgia peste doar patru luni. A fost un război scurt, de numai cinci zile. Putin a lăsat însă trupe în republicile separatiste făcând această țară complet neeligibilă pentru aderare.
-
Invadarea Crimeei în martie 2014 a fost o operațiune fulger, pregătită prin trădarea generalilor ucraineni, a forțelor fără steag și a referendumurilor măsluite. Apoi, în septembrie, Rusia a început un război sub steag fas în Donbas. Cele două acorduri de încetare a focului de la Minsk au fost încălcate, ceea ce a dovedit Occidentului cât preț se poate pune pe promisiunile rusești.
Invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 nu a fost decât o continuare, o urmare a intențiilor anunțate de Putin dar pe care Occidentul nu le-a înțeles la timp sau le-a tratat cu lejeritate. Însă, spre deosebire de invazia Crimeei, momentul 2022 a găsit Ucraina într-o poziție net superioară, căci după 2014 se începe o reformă serioasă în armata ucraineană. Intervin și serviciile secrete americane și britanice, astfel că oamenii rușilor sunt deconspirați în masă.
Dotarea și instruirea armatei a cunoscut o etapă rematcabilă, astfel că presupusul război de trei zile al Rusiei, iată, durează și astăzi.
Pacea în Ucraina este foarte departe. Marele război va fi în Asia
Valentin naumescu este de părere că ar fi posbilă o încetare a focului. Poate și un armistițiu, deși chiar și această etapă este ceva de domeniul unui viitor incert. Însă o pace adevărată este foarte îndepărtată. Atrocitățile comise au îndepărtat cele două țări una de alta. Pacea este acum ceva indefinit.
Mai degrabă ar fi posibil un armistițiu la fel ca între cele două Corei.
Profesorul de relații internaționale „ne-a liniștit” însă. Acest conflict nu este cel mai mare, marele război care urmează va fi în Asia, nu aici. Rămâne ca (poate) la orizontul anilor 2030 acest conflict să intre oarecum într-o fază de „stingere”.
Reverse Nixon? Probabil că nu va funcționa
Valentin Naumescu apreciază că, în acest moment, Trump încearcă să aplice o politică denumită „reverse Nixon”. „Este o iluze să crezi că va funcționa”, a spus acesta. Apoi ne-a explicat ce înseamnă. La începutul anilor 70, pentru a slăbi Rusia, în plin război rece, președintele american Richard Nixon (1913-1994) s-a apropiat economic și diplomatic de China.
Chinezii, pe atunci o țară subdezvoltată, au profitat din plin de acest lucru, astăzi devenind principalul inamic economic și militar al SUA. Acum, administrația Trump încearcă același lucru dar invers. respectiv ca să slăbească China, ajută Rusia să iasă din izolare. Numai că, apreciază Valentin Naumescu, nu va funcționa. Putin este prea viclean să aibă încredere în Trump. Putin nu are încredere într-o înțelegere cu un președinte care se schimbă o dată la patru ani. De aceea, Putin va lua tot ce poate primi dar nu va da nimic.
Valentin Naumescu: România nu trebuie să facă greșeli
În momentul de față asistăm la o basculare a SUA de la principiul de forță a dreptului, la dreptul forței. Altfel spus, de la reguli întree state bazate pe dreptul internațional, la reguli bazate pe sferă de influență, pe cele care au ca argument forța militară.
Ce trebuie să facă România? Valentin Naumescu spune că trebuie să arate că este de partea corectă a istoriei. Să continue să sprijine Ucraina dar, în același timp, să nu devieze de la această poziție la una anti-americană. Situațai politică din SUA se va schimba, nimeni nu-și poate închipui America drept un bastion al acoliților amatori de dictatură.
România nu trebuie să emită declarații anti-americane, să facă alegeri care ne pot îndepărta de la valorile europene, occidentale. (Vezi cazul Călin gerogescu) În fond, suntem parteneri. Iar ceea ce se întâmplă acum, noua viziune de apărare europeană, trimitere la programul „Rearm Europe” de 800 miliarde de euro al Ursulei von der Leyen. (Acest program și-a schimbat însă numele în „Planul de pregătire 2030” datorită sensibilității manifestate de unele state membre, vezi articolul Comisia Europeană renunță la cuvântul „reînarmare”.)
Valentin Naumescu a purtat apoi discuții cu participanții la conferințele susținute de Inițiativa Timișoara la BCUT Eugen Tudoran. Sper că am reulit să vă fac o sinteză, la care am mai adăugat și eu unele lămuriri suplimentare precum și resurse depe net care vă pot ajuta să înțelegeți problematica și complexitatea acestor presiuni asupra vieții și civilizației. Niște demoni cum i-am denumit eu…
