Îţi mulţumesc că linişte îmi dai…
Ce aş primi din daruri, mai frumos,
După un Univers întors pe dos,
Decât să stau în pământescul Rai?
Poate că mâine iar va să m-alungi
Acolo unde fierb, mereu, furtuni –
Dar azi îţi mulţumesc că mă aduni
La un liman, ferit de spaime lungi –
Îţi mulţumesc …şi-n pacea ta mă rog
Pentru acei ce luptă mai departe –
Din munca lor, tot pacea se împarte –
Şi viaţa lor, e tuturor, zălog…
Îţi mulţumesc, putere că mi-ai dat
Să mai adaug un pas spre veşnicie…
Ce mică e, când viaţa-mi de hârtie
E pe ocean! – Ce mare, pe uscat!…
Îţi multumesc că –n cer adun mălai,
Şi bulzul galben dintr-o poezie –
La vinovaţi, ce-am dat – ca să le ţie
Recunoştinţă, sfinţilor din Rai!
Îţi mulţumesc… şi rogu-te, ai milă,
De –un Univers întors pe dos, de vina
Celor ce-şi cată în izbânzi, lumina,
Când pacea e o biată zi, umilă…
8 februarie 2013
Fii primul care comentează