Articole scrise de Liviu Florian Jianu

În cele din urmă Veţi fi convinşi Că meritele voastre sunt atât de mari Încât v-au învins.   Veţi fi convinşi Că sunteţi neînţeleşi Pe o lume neînţeleasă.   Veţi fi convinşi Că sunteţi învinşii […]

Se va-ndrepta ceva, de-n loc să cer Nu am să dau ce cer, aici, nu-n cer? Se va-ndrepta un singur rău, din mine, De n-am să-i dau, în loc de ură, bine?   Se va-ndrepta   […]

E tot mai frig, e tot mai frig – Şi gazu-i parcă apă chioară, E parcă mult mai cald afară, Să te-ncălzeşti, de-atât câştig –   E tot mai frig în locuinţă, Şi tot mai […]

Ce să facem cu tine, generaţie în blugi, Ce să facem cu tine, generaţie punk, Ce programe se fac, pe pământ, contra rugi, Pentru tineri ce vor să muncească pe-un franc?   Unde este partidul […]

Se joacă vieţile la cărţi: Un as, o damă, un valet. Se joacă ţările pe hărţi: A mea, a ta, sau amanet.   Se joacă poker, biblioteci. Se joacă lapte-gros, cultură. Ne joacă vieţi nişte […]

Hai să dăm dorul, cu dor, Din trecut, din viitor – Nenăscut, tânăr, bătrân – Ce-i cu suflet de român –   Tu mi-eşti dorul, eu ţi-s dorul, Tu mi-eşti apa, eu, ulciorul, Tu mi-eşti […]

În Biserică, recolta, ce-am adus-o azi, Părinte, E o pară, şi o bere, şi un ziar – lumeşti cuvinte – Din prinosu-mi,  bogăţia –  eu, dator, cu două case, Doar atât ţi-am pus pe masă, […]

Si cum spuneai, Bădie dragă, Să nu luăm lumea prea-n serios – Că e de râs, şi e de şagă – Şi nu-i de suflet, ci de os –   Şi făr’de os, şi-un suflet, […]

Se cumpără şi pietrele din praştii, Se cumpără şi omul de consum, Nu se mai ştie de ce caşti, sunt caştii, Şi ce păcat au cărnile de tun –   Cu ochi cărpiţi, ajungem la […]

Cum îţi este viaţa, rană, De te-nşeală  o icoană, Şi te lasă, pe pământ, Şi se culcă,  cu un  sfânt?   Din pogorământ ce-ţi cântă, Din iubirea ei de sfântă, Cum îţi stăruie, în rugă, […]

De-aş şti ce face-n cer, Hristos, Când semenii se luptă, jos?! Când nu se-ajunge,  să-L îmbuce, Nici trupul Lui, uitat pe cruce ?!…   Oare El cată înţeles, La păcătos, şi cel ales? Sau, oameni […]

Se tot preschimbă duba cea de pâine În duba libertăţii, de arest – Şi ieri, şi azi, şi-n infinitul mâine, Cu ordine venind din Est, sau Vest –   Ce scumpă este duba asta plină, […]

V-aş da la fiecare câte-o pâine, Dar ştiu că prea puţin o să vă pară, CĂ FĂRĂ DE SPERANŢĂ, E AMARĂ Şi pâinea unui om, ce-a ajuns câine –   Îmi place că vorbesc, azi, […]

Se face prea târziu, sau prea devreme, Discuţii mari se poartă-n cancelarii, Sunt surd demult, şi  cred că ochelarii Mi i-am pierdut de tot, în altă vreme –   Răsare bezna, soarele apune, Şi pâinea […]