CULTURA / Trebuiau sã poarte un nume
Eminescu n-a existat. A existat numai o tara frumoasa La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe. Ca o barba nepieptanata de crai. Si niste ape ca niste copaci curgatori În care […]
Eminescu n-a existat. A existat numai o tara frumoasa La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe. Ca o barba nepieptanata de crai. Si niste ape ca niste copaci curgatori În care […]
Concurez de când mă ştiu. Să fiu cuminte, Să fiu politicos, Să port de grijă hainelor şi pantofilor, Să vorbesc frumos, Să mănânc tot, Să dorm după masa, Să nu vorbesc cu gura plină. În […]
Actorul acesta Care a încercat toate hainele de la garderobă Şi toate erau prea aspre pentru epiderma lui fină, Chiar şi costumele regilor, Actorul acesta Căruia nu i se potrivea niciun rol Dar era distribuit […]
Nu ştiu de ce m-am întors până acum din moarte de atâtea ori. Poate a venit în locul meu mama. Poate m-a chemat o fată Pe care am iubit-o Să îi meditez copilul, […]
În clasa a VI-a sau a VII-a a şcolii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenţie, m-am ridicat în picioare, şi – încurajat de apelurile la sinceritate şi buna colegialitate ale tovarăşei diriginte […]
E greu de scris poezie bună. Poezie care să te facă Să-ţi spui rugăciunea: “Semene, iartă-mă!” Poezie care să te facă Să-ţi pui jumătate din prânz deoparte, Să-ţi dai jumătate din patul de spital […]
Mutăm obiecte, Mutăm minuni, Mutăm rugaciuni, De la unii la alţii – De la cei care au Puterea să le facă La cei care au Neputinţa să le primească – Mutăm obiecte, Mutăm minuni, […]
Atunci s-a revărsat tot harul: Mărunte pungi de pufuleţi, Firimituri de pâini, cu carul, Din mii, şi mii, şi mii, de vieţi – Atunci s-au revărsat pe lume Două, trei ruble, şi doi, cenţii, […]
Iertare, piatră, că e greu Să fii pe lume Dumnezeu. Să vrei să faci din pietre, Rai. Fară să ştii, fără să ai. Iertare, piatră, că nu ştiu Să fac din pietre, suflet viu […]
Am aripi de cenuşă. Chiar şi zborul, Şi visele, Şi ele, sunt cenuşă. Seminţele pe drumuri aruncate, Cenuşă sunt, Şi mor, însingurate. Aş vrea La toate uşile închise Şi toată zgura oaselor de vise Măcar […]
Nu ştiu cui urmaşii, şi urmasii urmaşilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulţumescă pentru acest monument magistral, şlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, […]
Nu poţi să-i porunceşti cuiva: “Iubeşte!” Fără să-i dai, întâi cu tine, Dumnezeiesc şi omenesc exemplu de iubire. Nu poţi să-ţi pui nici inima în palme Celui mai rău, sălbatic, sau viclean, Celui mai nemilos […]
În vremurile noastre, Ştrul se plimba pe cheile Dâmboviţei, când îl vede la un colţ de stradă pe Iţic, prăvălit la pământ, cu hainele rupte, cu pielea cadaverică, cu ochii închişi. Îl ridică, îl ia […]
Sterpe îmi sunt cuvintele, Ca Evangheliile Fără nicio inimă între file – Ca un sicriu În care leşul Sfântului Ioan Şi-a lăsat numai mâna ceruită dovadă Că pământul în juru-i a fost Cât a trăit, […]
Poate numele ei a trecut demult într-o lume mai bună. Poate mai citeşte încă, de acolo, extemporalele de control ale fiecărei zile din spatele elevilor de ieri. Poate titlul este greşit: este învăţătoarea de limba […]
A murit Scriitorul. Nu mai auzisem nimic despre Scriitor de mai bine de treizeci de ani. De când i-am văzut prima, și ultima piesă de teatru, „7 martori”, jucată în sala T94, din incinta […]
dedicată Elenei Ţânţaru “În satul meu cu flori la porţi, Doar cimitirul a mai stat – Şi-atât a mai rămas de dat: O pomenire pentru morţi! S-a dus, ba la oraş, la porţi, Ba în […]
Vom duce şi astăzi, cu tot mai slabe puteri, Vom duce ziua de azi, către ziua de ieri – Ca nişte fluturi, cu arse aripi de lumină, Rodindu-vă zborul, redevenind rădăcină – Ca […]
Poate în anul ce-o să vină, Vor fi mai multe vegetale În rezervor, decât benzină – Spre Lauda Măriei Tale- Poate în anul ce-o să vină Se va plăti, să nu mai fie În […]
Mergând spre-ai mei, cei din pământ, cu dor, Chiar Dumnezeu îmi iese în cărare: O pleoapă sus a – un nor, O pleoapă jos a – un nor, Și între ele, ochiul Lui, de soare… […]
Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există şi decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu îţi vine să crezi că pot să încapă într-o căsuţă modestă, pe Strada Iancu Jianu nr. 838 bis. Te-ai aştepta […]
DE LA SCÂNTEIA SOCIALISMULUI, LA BEZNA TOTALĂ A IMBECILISMULUI Organ al tuturor agenturilor şi lipitorilor bulibăşiste şi liber-schimbiste “Gogomani din toate ţările, adormiţi-vă!” EDITORIALUL ZILEI Are drept la sănătate, carte, muncă – gratuite […]
DE LA SCÂNTEIA SOCIALISMULUI, LA BEZNA TOTALĂ A IMBECILISMULUI Organ al tuturor agenturilor şi lipitorilor bulibăşiste şi liber-schimbiste “Gogomani din toate ţările, adormiţi-vă!” EDITORIALUL ZILEI Are drept la sănătate, carte, muncă – gratuite […]
Amza Pellea a fost un om, ca atâţia alţii.Un actor. El a interpretat un personaj. Ţăranul. Ţăranul oltean. A făcut-o pentru că el însuşi a fost în copilărie ţăran. Părinţii lui au fost ţărani. Ca […]
Sunt şi creştin, şi comunist, şi-mi fac proces, Pentru o viaţă simplă-n socialism – Şi negăsindu-mi vină, mai ales, Executaţi-mă, vă rog, din ALTRUISM – Acum, când NAŢIUNEA AVORTATĂ Se duce-n cer, cu multe […]
Copyright © 2026 | MH Magazine WordPress Theme de MH Themes